Părinţii cuminţi spală copiii pe dinţi

Caries teeth decay

Românii nu prea le au cu spălatul pe dinţi: conform cercetărilor de piaţă din 2012 şi 2013, folosim de trei ori mai puţină pastă de dinţi decât media europeană şi ne schimbăm periuţa mai rar decât anvelopele la maşină. Dacă vrei să rumegi un pic adevăratele proporţii ale situaţiei dezastruoase din gura noastră, înghite mai multe de aici.

Iar rahatul ăsta se repercutează din plin asupra copiilor noştri pentru că perpetuăm un tip de comportament neglijent şi în ritualul lor de îngrijire; ceea ce duce, în timp, la generaţii de copii cu gura spartă (75% dintre copiii cu vârste între 5 şi 13 ani au carii la dinţii temporari, iar 90% dintre copiii până în 13 ani au carii la dinţii definitivi!!!!, vezi mai multe aici) şi la un viitor popor la fel de indolent într-ale bunelor obiceiuri de igienă orală. Cum ar veni, suntem praf în gură şi nu facem mai nimic în privinţa asta.

 

Şi dinţii de lapte merită respect şi pastă

Fii-meu a primit primul dinte pe la şapte luni; apoi, până la zece, i-au mai ieşit trei. Dar ţin minte că i-am luat degetar din silicon pentru masat gingia cu ceva timp înainte de asta. După care, în jur de un an, am trecut la periuţă adecvată vârstei şi pastă de dinţi fără fluor. Şi am insistat pentru curăţat de cel puţin două ori pe zi, în ciuda startului anevoios – arată-mi mie un copil care stă de bunăvoie din prima la frecat dinţii, mai ales cu pastă – în ciuda oboselii lui, uneori, şi în ciuda faptului că umple ghiuveta, oglinda şi toate parfumurile mele de stropi albi şi lipicioşi, cel mai adesea. Copilul trebuie spălat pe dinţi şi gata. Nu e o chestie „de om mare”, e o chestie de igienă elementară pentru orice fiinţă umană care plimbă mâncare solidă prin gură. Bine, există tehnici de curăţare orală şi pentru etapele pre-diversificare, cu degetul învelit în tifon steril şi umezit cu ser fiziologic, pentru cine vrea să fie sârguincios de la începutul începutului.

Prin urmare, cum să nu mă iau eu cu mâinile de cap când citesc pe vestitele grupuri (ele sunt, da) aberaţii de genul: „Trei stomatologi, prieteni de familie, mi-au zis să nu spăl copilul pe dinţi cu pastă până la doi ani, că nu ştie să scuipe.”? Cum?? Nu mai contează că acei stomatologi nu erau şi pedodonţi sau că scuipatul ăsta este strâns legat de tipul pastei de dinţi. Femeia ştia una şi proastă şi vrea s-o impună şi celorlalte. Aşa c-am stat de vorbă, pentru a nu ştiu câta oară, cu un pedodont, ca să lămuresc problemele astea de igienă orală de început pentru mamele din lumea-ntreagă. Care sper să fie cât mai largă.

Aşadar, iată ce-a ieşit din discuţia cu dr. Dana Ivan, medic specialist stomatologie pediatrică şi chirurgie dentară, de la DentEstet 4 Kids:

DSC_0576

  • Îngrijirea orală a bebeluşului trebuie făcută după fiecare masă, încă dinainte ca primul dinţişor să erupă. Până la apariția primului dințișor, este important să se efectueze o curățare și un masaj al gingiilor. Pe măsură ce dinții apar, se poate începe și periajul dentar cu periuţe-degetar sau periuţe dentare speciale.
  • Imediat ce avem pe arcadă primul dinţişor, putem începe să folosim periuţele dentare adaptate vârstei copiilor şi pasta de dinţi fără fluor. Este recomandat să utilizăm pasta de dinţi fără fluor, care poate fi folosită de copii încă de la vârsta de şase luni.
  • Recomandăm folosirea tuturor mijloacelor de igienizare orală, anume: pasta de dinţi fără fluor sau cu un conţinut scăzut de fluor (pentru copiii care au învăţat să scuipe), periuţa dentară specifică vârstei, dar şi aţa dentară cu mâner, pentru spaţiile interdentare (pentru prevenirea apariţiei plăcii bacteriene). Din păcate, foarte mulţi copii cu vârsta mai mică de doi ani se prezintă la clinică acuzând dureri şi necesitând tratamente complexe, ce presupun chiar anestezia generală. Convingerea greşită că „dinţii de lapte nu trebuie trataţi pentru că oricum se schimbă” face că, de cele mai multe ori, copiii să fie aduşi la medicul dentist cu dureri, semn că infecţia este instalată.
  • Dinţii de lapte trebuie păstraţi cât mai mult timp pe arcade, ei având rol foarte important în: masticaţie (influenţează digestia copilului), menţinerea spaţiului pentru dinţii permanenţi, dezvoltarea corectă a vorbirii etc. În plus, copiii intră în colectivitate şi pot fi marginalizaţi de către colegii de grădiniţă din cauza aspectului inestetic al dinţilor (în general, copiii dezvoltă aşa-numita carie de biberon, care afectează dinţii din faţă).
  • Încă de la început trebuie să curăţăm limba, dar şi interiorul obrajilor şi gingiile cu o compresă sterilă de tifon, urmând ca, la apariţia primului dinţişor, să folosim periuţa dentară specifică vârstei copilului sau degetarul special.
  • Indiferent de vârstă, placa bacteriană se formează şi trebuie îndepărtată, pentru a evita apariţia cariilor dentare. Chiar dacă un copil nu consumă alimente care să îi strice dantura, este important de ştiut faptul că după orice aliment consumat ar trebui făcut un periaj, sau măcar o clătire cu apă.

Reiau: spălaţi-vă, frate, copiii pe dinţi! Cu cât o luaţi mai din timp, cu atât le protejaţi mai mult dantura (şi sănătatea per ansamblu) şi cu atât îi deprindeţi mai uşor cu acest obicei obligatoriu pentru o fiinţă umană!

Sursa foto articol

 

Share