Buze augmentate fără vulgaritate

După a treia intervenţie de mărire a buzelor din viaţa mea, am decis să scriu despre. Pentru că am întâlnit multe femei care vor să facă asta şi nu ştiu de unde să înceapă, plus un doctor care a avut răbdarea să mă lucreze la milimetru. 

N-am avut cele mai subţiri buze din lume şi – în ciuda atitudinii (adesea mult prea) critice faţă de mine însămi – am recunoscut mereu că au o formă frumoasă. Dar slavă Domnului că am ochii mari, să ocupe considerabil din faţa asta cât luna plină, că, altfel, mă căinam şi mai mult de, mai degrabă, absenţa decât prezenţa buzelor mele. De fapt, asta a fost mereu problema în capul meu: că-mi trebuie nişte buze mai mari pentru dimensiunile feţei mele. Nu atât de mari încât să se ia la trântă cu ochii în ochii privitorului, dar suficient de mari încât să ajute la compunerea unei privelişti echilibrate. Iar când am mai dat şi peste unu’ care-mi zicea de cinci ori pe zi „n-ai buze”, iar eu nu mai ştiam cum să mă rujez ca să am, chiar că m-am enervat.

Cam aşa arătau buzele mele în varianta originală:

Prima injectare cu acid hialuronic fost pe stilul „nu-i pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte”. Era în 2011. Şefa mea de pe-atunci de la Femeia. primise un voucher pentru această intervenţie şi n-avea de gând să. Mă ştia nervoasă pe subiect, başca eram şi cea mai răsărită din redacţie în direcţia asta, aşa că mi l-a cedat. M-am programat, m-am injectat, am fost mega încântată. A, ghici ce: mă despărţisem de individ de vreo lună deja, aşa că nici măcar n-a vizualizat rezultatul.

 

Prima injectare, doar o întâmplare. Fericită, se pare.

A doua zi după injectare, când e edemul cel mai mare, aveam un interviu cu Sandra Pralong. Eram aşa de mândră de buzele mele, că mi-am pus şi-un ruj orbitor de roşu şi-am dus discuţia cu capul sus, de nici nu cred că s-a prins doamna de aspect.

Uite, aşa arătam, ca în foto.

Injectarea a fost făcută cu Restylane, o substanţă destul de la modă pe vremea aceea, însă nu mai ţin minte exact cantitatea injectată, cred că a fost vorba de o fiolă de un mililitru pentru ambele buze. Din amintirile mele, m-a ţinut cam un an efectul; bine, nu la dimensiunile din pozele de mai sus – astea s-au „normalizat” în următoarele zile, când s-a domolit umflătura – dar ceva notabil peste volumul normal al buzelor mele originale am observat cam aşa, timp de un an.

A doua oară m-am injectat anul trecut, în vară, cu Juvéderm Smile, o altă variantă de acid hialuronic, mult mai populară acum. Ăsta vine în fiole de 0,55 ml şi cred că medicul a folosit o fiolă şi încă ceva pentru ambele buze. Nu ştiu, însă, ce s-a schimbat în metabolismul meu, în stilul de viaţă, în compoziţia acestei substanţe, de mi se părea că, după o lună, nu mai văd diferenţa faţă de cum sunt buzele mele în mod normal. Dar cred, totuşi, că totul era în capul meu, pentru că lumea mă complimenta pentru ele şi mă-ntreba dacă le-am „aranjat” un pic, başca vedeam clar diferenţa atunci când mă uitam la pozele vechi, de dinainte de 2011.

Faza e că, odată ce-ai pornit pe drumul ăsta, există marele pericol să aluneci pe panta „vreau mai mult, vreau mai mare” fără să-ţi dai seama că, de fapt, eşti la „mai mult şi mai mare” decât varianta ta originală. Aveam dimineţi când le vedeam că sunt acolo, pentru că mă trezeam mai umflată la faţă din cauza unei cine prea sărate, de exemplu; şi aveam zile în care îmi venea să sun medicul pentru retuş, că nu eram deloc mulţumită. Dar bine-am făcut că m-am abţinut.

 

A doua injectare, prea „subţire”, oare?

Din iarnă, de când mi-am pus aparatul, parcă mi se umflaseră buzele din nou, multă lume m-a-ntrebat despre asta. „Ce-aveţi, fraţilor, acum v-aţi trezit?! N-am mai băgat nimic de juma’ de an!”, îmi venea să le zic. Totodată, însă, din cauză că mi s-a schimbat muşcătura, s-a modificat şi poziţia buzelor, felul în care se mişcă atunci când vorbesc sau râd. Şi m-am trezit cu o asimetrie enervantă, vizibilă preţ de câteva secunde atunci când eram în mişcare, dar de o eternitate atunci când mă pozam.

De exemplu, aici se vede destul de bine:

Aşa că, de data asta, în afară de rezolvarea piticilor buzelor subţiri, o nouă injectare cu acid hialuronic mi s-a părut absolut necesară, ca să-mi corecteze şi asimetria. Acum o lună l-am cunoscut pe domnul doctor Oltjon Cobani, medic specialist în chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, căruia i-am luat un interviu despre intervenţia în cauză – dacă tot întâlnesc atâtea femei care vor s-o apuce pe drumul ăsta şi le opreşte lipsa de informare, am zis să le-ajut cu experienţa mea şi cu sfaturile unui medic.

I-am povestit şi istoricul meu în domeniu – ceea ce trebuie să facă orice pacientă care nu-i la prima injectare şi care-şi tot schimbă medicul, aşa cum am făcut eu – ca să evalueze corect situaţia. Pentru că, ghici ce, resorbabil, resorbabil, dar acidul hialuronic nu se duce cu totul, o mică parte din el rămâne în buze sub formă de ţesut fibros, iar această cantitate reziduală se adună cu fiecare injectare. Aşa că nici intervenţiile astea nu se fac aşa, oricând îţi trăsneşte, chiar dacă substanţa folosită nu are contraindicaţii şi nici potenţial alergen.

Prin urmare, despre riscuri, sfaturi şi precauţii legate de augmentarea buzelor cu acid hialuronic am discutat cu domnul doctor Oltjon Cobani în cabinetul său de la Clinica ProEstetica. 

În funcţie de ce factori poate să ţină mai mult sau se poate resorbi mai repede acidul hialuronic în organism?

Nu putem spune că există o cauză anume pentru resorbţia acidului hialuronic (AH). La unele persoane ţine mai mult, la altele mai puţin, este vorba despre cum metabolizează acea persoană AH. Aţi spus că aţi făcut prima injectare cu Restylane – această substanţă vine doar în seringi de 1 ml, iar Juverderm – în seringi de 0,55 ml. Probabil v-a fost injectată mai multă substanţă prima dată.

Practic, din experienţa mea, după prima injectare, AH se resoarbe cel mai repede, decât a doua sau a treia oară. Pentru că o parte din AH injectat rămâne, nu se resoarbe cu totul. Dacă injectăm de 2-3 ori buzele, deja are o remanenţă foarte mare.

 

Chiar şi dacă injectările au fost în urmă cu ani?

Da. El rămâne ca ţesut fibros la locul respectiv. Pentru că, din punct de vedere al compoziţiei, nu pot spune că e mare diferenţă între AH de acum şi cel de acum 4-5 ani. Doar că au introdus lidocaina în compoziţie – un anestezic. A, faţă de AH de acum 10 ani, este o diferenţă, este mai bun cel care se foloseşte astăzi. AH este prezent în toate ţesuturile umane, de aceea nu are contraindicaţii, nu dă reacţii alergice. Dacă vă uitaţi pe prospectul unui medicament, chiar şi aspirina, se menţionează că poate provoca reacţii alergice. La AH eu nu am văzut. Dar acest AH pe care îl folosim nu este extras din corpul uman, este sintetic.

 

În ce alte scopuri estetice se mai poate folosi injectarea cu AH?

Îl putem folosi pentru corecţia semnelor lăsate de trecerea timpului – buzele se subţiază, încep să intre înăuntru… Noi le dăm puţin volum, pentru că AH umple, este o substanţă hidrofilă, care adună de o mie de ori greutatea lui în apă. În plus, dă acel aspect catifelat la nivelul buzelor. Eu, deşi lucrez foarte mult cu grăsimea în procedurile estetice, prefer, la nivelul buzelor, să injectez, mai degrabă, AH decât grăsime.

AH adună apa din ţesuturile din jur. Astfel încât, după o injectare cu AH, trebuie mereu ­hidratate buzele pentru că AH absoarbe toată apa din jurul lui şi s-ar putea să se usuce pielea. Şi să bem apă, cu asta se face hidratarea, în principal.

 

Apropo de băut apă: este adevărat că, cu cât mai multă apă bem, cu atât se resoarbe mai greu AH, adică durează mai mult efectul injectării?

Astea sunt mituri, nu e adevărat. Dar trebuie să ţinem ţesuturile hidratate.

 

Şi alte indicaţii ale injectării cu AH?

Corectează asimetrii prin umplerea zonelor unde este nevoie de aşa ceva. În principiu, este destul de controlabil ca şi substanţă atunci când îl injectăm. De asemenea, AH mai este injectat şi la nivelul ridurilor statice – acelea care nu se formează prin contracţia musculară în sine, precum cele de la frunte sau cele tip laba-gâştii. Acelea sunt riduri dinamice – pentru ele se foloseşte toxina botulinică (aka botox, n.m.).

AH se foloseşte, mai degrabă, la nivelul şanţurilor nazo-geniene şi labio-mentoniere (cele din jurul gurii, n.m.), la augmentarea de pomeţi sau la nivelul cearcănelor. Însă, în cele din urmă două cazuri, mie-mi place să folosesc grăsimea din ţesuturile noastre proprii şi cât decide organismul că trebuie să rămână din acel ţesut adipos la locul injectat, atât rămâne.

 

De ce sunt atâtea fete cu buze atât de inestetice? Ce s-a-ntâmplat greşit când s-au dus la doctor?

Frumuseţea stă în ochii privitorului… Unele persoane vin cu poză: „Eu vreau să arăt aşa!”.

 

OK… şi dumneavoastră le spuneţi?

Nu se poate, îmi pare rău…

 

„Buzele nu sunt un cazan în care noi băgăm AH
şi ele se umflă. Când noi încercăm să le întindem cu forţa,
AH se duce unde găseşte loc,
numai acolo unde vrem noi nu se duce.”

 

Nu se poate adapta niciodată „poza” la faţa pacientei?

Evident, se poate, asta zic: nu putem să obţinem acea persoană din poză, ci putem obţine cel mai bun rezultat pentru dumneavoastră, dar nu vă comparaţi cu alte persoane. Ideea este: când mergeţi la o augmentare de buze, trebuie ca această procedură să aibă o anumită indicaţie pentru dumneavoastră. Dacă o pacientă are buzele destul de frumoase, cărnoase, nu are nevoie de augmentare, n-ai de ce să-i oferi această procedură, dacă buzele ei sunt foarte bine corelate cu restul feţei.

În principiu, AH este folosit pentru corectarea buzelor subţiri sau pentru a obţine buze un pic mai… voluminoase, să spunem. Nu „buze mari”, eu nu fac „buze mari”, nu-mi plac astfel de exagerări în domeniul estetic.

 

Şi cum reacţionează când le refuzaţi?

Le explic de ce n-ar trebui făcută şi, în principiu, cam toate pacientele înţeleg. Dacă le explici: n-o să arăţi bine, nu e felul tău de-a fi, ele înţeleg. Desigur, le invit să mai ceară o părere şi de la un alt medic; toate pacientele mele sunt libere să facă asta, să aibă cât mai multe păreri, dacă doresc.

 

După câte zile de la injectare este rezultatul stabil, ca să-ţi poţi face o părere despre noua formă a buzelor?

La a doua zi după injectare, buzele sunt mai umflate. După ce facem această intervenţie, rezultatul este imediat, iar 10-20% din ce-am obţinut atunci, pe loc, scade în câteva zile şi se stabilizează. Efectul injectării va ţine 6-9 luni, depinde de la o persoană la alta. La unele paciente, efectul se duce foarte repede, aşa metabolizează corpul lor acidul hialuronic, nu este un lucru pe care putem să-l prevenim sau să-l controlăm. Dar dacă injectăm şi a doua oară după trei luni – pentru că trebuie să treacă minim trei luni între injectări – putem să le redăm volumul. Dar repet: o parte din AH rămâne mereu acolo!

Pe la a treia, a patra zi se vede rezultatul final. Evident, dacă în timpul intervenţiei nu au apărut hematoame, probleme. Şi această injectare nu e chiar pentru oricine, orice specialist. Trebuie să ai nişte cunoştinţe de anatomie, să ştii pe unde trec artere, trebuie să cunoşti temeinic substanţa pe care o foloseşti, să ştii ce se poate întâmpla, cum evoluează, la ce se poate aştepta pacienta.

Dacă este nevoie de mici retuşuri, acestea se pot efectua după 1-2 săptămâni, după ce buza şi-a recăpătat forma finală.

 

Spuneaţi că între două injectări ar trebui să treacă cel puţin trei luni. Despre ce era vorba, nu despre retuşuri?

Buza are o formă anatomică a ei şi, de exemplu, o pacientă doreşte să o schimbe, doreşte o formă mai frumoasă. Nu putem face asta din prima injectare pentru că vorbim despre nişte structuri anatomice, care nu se pot întinde după cum vrem noi. Când noi încercăm să le întindem cu forţa, AH se duce unde găseşte loc, numai acolo unde vrem noi nu se duce. Prin urmare, când există asimetrii mai severe şi vrem şi buze mai mari, şi vrem să ne schimbăm şi forma lor, trebuie să facem schimbările în timp. Buzele nu sunt un cazan în care noi băgăm AH şi ele se umflă. Nu sunt un spaţiu gol, ci unul plin, cu tot felul de structuri anatomice, care nu se pot întinde la comandă. AH este ca un fel de expander, dar această expandare trebuie făcută treptat, nu imediat.

 

Spuneaţi că, totuşi, o cantitate mică din AH injectat va rămâne mereu în buze. Cât rămâne?

Depinde de la persoană la persoană, nu există un procent fix. Important este că la a doua, a treia injectare, remanenţa va fi foarte lungă. Nu trebuie să injectăm o dată la trei luni ca să menţinem efectul. Din contră, la a doua, a treia injectare trebuie să fim foarte grijulii cât injectăm. Pentru că remanenţa este mai lungă a treia oară decât prima dată. Prima dată, în şase luni, un an, pacienta poate spune că a revenit la buzele normale.

Printre altele, şi de asta se întreabă pacienta dacă s-a mai injectat… nu e o chestiune matematică, se evaluează cum ar evolua pacienta respectivă. Sunt aptitudini de chirurgie estetică. Şi la injectarea cu AH există mai multe tehnici de injectare, iar fiecare medic adaptează tehnica pe care o stăpâneşte mai bine sau i se pare că are mai multe rezultate.

 

Văd atâtea fete cu acel „bot de raţă”. Ce n-a mers acolo?

De obicei, botul de raţă apare atunci când: ori se injectează foarte multă substanţă – şi face buză de papir (se răsfrânge buza, n.m.), ori a fost injectat foarte mult conturul şi proiectează mult buza în faţă.

 

„Buzele trebuie să aibă un pic de senzualitate,
cel mult să fie un pic obraznice.
Dacă sunt prea mari, deja sunt vulgare!”

 

Dacă, după ce se stabilizează rezultatul, o pacientă ajunge la concluzia că şi-a pus prea mult, ce poate face?

Ideea este să nu punem prea mult. În medicină avem o vorbă: putem mereu să adăugăm, dar de scos e mult mai greu! Dacă şi-a pus prea mult, eu aş recomanda să-l lase acolo, până se duce el singur. Se pot folosi substanţe – care, în România, cel puţin, nu sunt aprobate – care „topesc” AH; dar acestea sunt folosite, de regulă, în alte complicaţii medicale.

 

Există un profil al pacientei care doreşte augmentarea buzelor cu AH?

Nu pot să spun că există o vârstă anume, pacientele vin de pe la 18-20 de ani. Sunt foarte tinere, dar eu le înţeleg: au buze subţiri, vor să le aibă un pic mai voluminoase. Nu este un lucru greşit. Ideea este că multe paciente, mai ales cele până în 27-30 de ani, vor buze „mari”. Majoritatea celor care au trecut de 35-40 de ani sunt mult mai conservatoare, vor să arate cât mai natural, să nu exagereze. Să îmbătrânească frumos. Femeile mai tinere sunt cele care vor buzele „mai mari”.

 

Cum ar trebui să se pregătească o pacientă înainte de injectare?

În primul rând, pacienta n-ar trebui să fie la menstruaţie. În timpul menstruaţiei, corpul eliberează un anticoagulant natural, deci este riscul mult mai mare de a face vânătăi. Trebuie ştiut, evident, istoricul medical al pacientei: dacă are boli de sânge, trombofilie, sau alte boli ce pot cauza sângerări mai mari, atunci trebuie luate măsuri speciale.

Procedura este una foarte simplă, nu trebuie o pregătire specială. Totuşi, acestea sunt tratamente de cabinet, este foarte important pentru pacient ca perioada de recuperare post-injectare să fie minimă. Pacientelor mele le recomand să ia calciu cu vitamina C înainte de injectare, timp de câteva zile; această combinaţie este un tonifiant pentru artere.

 

Nu există nicio restricţie de stil de viaţă: consum de cafea, fumat etc. înainte şi după injectare?

În principiu, nu. După injectare, totuşi, să nu bea lichide foarte calde, pentru că acestea pot intensifica vascularizaţia la nivelul buzelor şi pot provoca hematoame.

Altfel, după o injectare cu AH este recomandat masajul buzelor, pentru că substanţa aceasta are tendinţa să conglomereze, să se adune în unele locuri. Le arăt pacientelor cum să facă masajul, dar asta pentru a doua zi după intervenţie, nu imediat, pentru că este mai mic riscul de a face hematoame. Se poate pune gheaţă după intervenţie, se ţine 5-10 minute. Şi a doua zi se poate pune, pentru ca să se reducă edemul. De asemenea, dacă apar mici vânătăi, se pot aplica acele creme dedicate, cum este gelul de arnică.

 

După injectare poate face sport, poate merge la sală? Sau e un efort prea mare pentru ţesuturi?

Sigur că poate! Acidul hialuronic, în principiu, nu impune niciun fel de restricţii: poate merge la sală, poate lua antibiotic sau antiinflamator dacă o doare capul, nu există vreo restricţie. Da, din punct de vedere medical pot spune că există această restricţie vizavi de consumul de lichide calde, ca nu cumva să crească vascularizaţia la nivelul buzelor.

 

„Am avut paciente care doreau
<<un mililitru de acid hialuronic>>.
Eu nu vând, eu injectez.”

 

Cam ce cantitate medie de AH se foloseşte la o injectare? Cam cât se „cere”?

Nu e cu cerinţă, eu stabilesc cantitatea de injectat. Am avut paciente care doreau „un mililitru de acid hialuronic”. Eu nu vând, eu injectez. Dacă doresc să cumpere AH, le dau adresa de e-mail a distribuitorului. Eu ofer servicii medicale.

Cantitatea de AH o stabiliesc pe moment, în funcţie de pacientă, de ce obţinem pe parcursul intervenţiei, pentru că nici eu nu pot şti de la început exact cât voi injecta. Trebuie să avem în vedere să obţinem un rezultat cât mai natural. Ideea nu e să injectăm câte 3 ml odată!

 

Oooo, mi se pare enorm!

Sunt unii care injectează, n-au nicio problemă. Repet: să băgăm nu este o problemă. Să scoatem este greu.

 

Eu am aparat dentar. Trebuie să-mi iau vreo precauţie sau există vreo contraindicaţie, restricţie vizavi de injectare în cazul ăsta?

Nu, nu există.

 

Mi se pare că mi s-a schimbat conformaţia buzelor de când mi-am pus aparat…

Se poate, pentru că se modifică felul în care muşcaţi.

 

Multor paciente le e frică de înţepătura în sine şi aş vrea să detaliaţi un pic procedura, ca să treacă peste această reţinere.

Injecţia nu doare pentru că se face anestezie înainte de această intervenţie. Iar asta se poate face prin două metode:

• Injecţia directă a nervilor care inervează regiunea, se fac patru injecţii, însă eu nu prefer această metodă, pentru că mi se pare că zona stă prea mult timp amorţită după intervenţie;
• Aplicarea de cremă anestezică. Aplic crema pe buze şi aşteptăm 20-30 de minute, depinde de: pragul de durere al pacientei – dacă are un prag scăzut, o las cu crema anestezică şi 30-40 de minute, pentru că-i oferi şi confort psihic.

Deci intervenţia nu doare, n-am avut plângeri. Bine, contează şi metoda de a injecta. Dacă injectezi cantităţi mari odată, se umflă ţesuturile şi, mai degrabă, apare o tensiune decât o durere.

 

Injectare încetul cu încetul, la milimetru

Şi ne-am apucat de treabă. După ce mi-a făcut pozele de before, a stat domnul doctor jumătate de oră la gura mea, în afară de cele 20 de minute în care-am vorbit printre dinţii încleştaţi pe un rulou de bumbac, să nu-mi intre crema anestezică în gură. M-a bibilit pe toate părţile: injecta câte foarte puţin, se oprea, evalua situaţia, mă punea să mă uit în oglindă, să-mi dau cu părerea, injecta iar. Acul este extrem de subţire, deci cred că durerea ar fi destul de scăzută şi fără anestezie.

În principal, eu îmi voiam corectată asimetria de care vorbeam anterior, plus un pic de volum în buza de sus, că aia a fost mereu problema vieţii mele. Şi asta mi-a oferit domnul doctor Oltjon Cobani, milimetru cu milimetru; atâta răbdare la un medic n-am mai văzut de când l-am născut pe Victor în slow motion – vezi aici povestea. Am stat apoi vreo zece minute cu gheaţă pe buze, mi-a făcut pozele de after şi aia a fost tot. În maşină m-am machiat la loc în zona gurii – fond de ten, pudră, ruj – fără nicio jenă sau durere. Şi mi-am mai făcut şi eu nişte poze, normal.

M-am dus direct în parc, să preiau kinderii de la bărbat. Se cam uita lumea la mine, ce să zic, eram un pic umflată, cred că şi un pic „ruşinată” – vorba vine. A doua zi a fost apogeul edemului şi tot a doua zi am început masajul buzelor ca să nu las acidul să se adune. Nu-i mare brânză, îl faci de timp de câteva minute, de 3-4 ori pe zi, până se stabilizează efectul injectării.

Chiar dacă era a treia injectare – deci ar fi trebuit să fiu obişnuită cu toate senzaţiiţe şi emoţiile de după – tot mă gândeam că se uită toată lumea la mine, că ştie ce-am făcut şi mă condamnă crunt. Mă rog, treaba lor, am mers cu capul sus şi buzele relaxate. Văd că Tudor n-a zis nimic, nu s-a sesizat niciun pic.

Şi, iată, trecu o lună, iar eu arăt acum aşa:

Prin urmare, dacă-ţi doreşti augmentare, gândeşte-te mai întâi: îmi trebuie, oare? Şi dacă da, dă-i înainte fără teroare. Nu-ţi dau îndemnul „bagă mare!”, că nu se ştie ce rezultat are. Mai bine bagă puţin câte puţin, pentru un aspect fin.