Menu
PARENTING

Calea salutară pentru o distracţie populară printre copii

cum hranim pasarile salbatice sfaturi

Mi s-a atras atenţia că una dintre cele mai îndrăgite distracții de către copiii mei –  aceea de a da „pâine la raţe” – este absolut nesănătoasă pentru aceste păsări, aşa că am întrebat la sursa perfectă care ar fi varianta corectă.


„Iăţuşteloiiii, iăţuştelooooiiii, veniţi să mâncaţi pâineee!”
, urlă Victor spre luciul apei din Parcul Alexandru Ioan Cuza, între consumul lacom al doi dumicaţi de franzelă albă, hrana preferată de copiii mei pentru această activitate. Bine, ei nu discriminează, ci strigă cu drag la masă orice vieţuitoare din zonă – pescăruşi, broaşte ţestoase, peşti, porumbei, ciori – însă mai mult teoretic. Pentru că, practic, pâinea asta albă şi pufoasă, din cel mai rafinat grâu posibil, plină de conservanţi şi calorii goale, ajunge, în cea mai mare parte, tot în stomacul lor.

Ceea ce, până la cea mai recentă incursiune a noastră de gen, de acum câteva zile, mi se părea cel mai tragic lucru din ecuaţie. Până când mi s-a atras atenţia că, de fapt, raţele sunt cele care au cel mai mult de suferit de pe urma distracţiei noastre. Şi asta pentru că, foarte simplu: pâinea nu numai că nu le oferă nutrienţii necesari, nu numai că le umflă burta, le anihilează pe nedrept senzaţia de foame şi le împiedică să caute hrana potrivită lor, dar le şi provoacă probleme de sănătate dacă acest gen de ospăţ devine o chestie recurentă.

Ovidiu Bufnila SOR
Ca să mă lămuresc asupra acestei probleme şi să mă instruiesc în ce priveşte comportamentul corect în această situaţie
adică să fie o distracţie benefică şi pentru simpaticele înaripate de pe lac – am contactat Societatea Ornitologică Română, organizaţie nonguvernamentală, nonprofit, care derulează activităţi pentru protecţia păsărilor şi naturii.

Iar domnul Ovidiu Bufnilă (da, aşa m-am gândit şi eu, ce nume predestinat!), responsabil comunicare al SOR, mi-a răspuns următoarele:

Ce specii de păsări găsim în zonele urbane, pe aici, pe la noi? Şi cu ce se hrănesc ele?

În primul rând, întâlnim raţa mare, care este cea mai comună specie de raţă sălbatică din Europa şi România. Este peste tot, pe toate lacurile din parcurile bucureştene. De asemenea, o să găseşti lebede, chire şi pescăruşi.

Chirele pescuiesc peştii mici, de obicei; nu se bagă la mâncarea pe care le-o oferă lumea.

Pescăruşii mănâncă absolut orice, sunt nişte gunoieri. Sunt o specie omnivoră, mănâncă absolut orice, fără niciun fel de problemă. Pot trăi foarte bine şi la groapa de gunoi, n-au absolut nicio problemă cu pâinea. Chiar putem spune că pescăruşul şi cioara sunt sanitari, mănâncă absolut orice.

Dar, în cazul raţelor şi lebedelor – vorbim despre păsări care se hrănesc, în principal, cu vegetaţie acvatică – pâinea face rău, le satură pe moment şi nu le aduce niciun beneficiu pe mai departe. Are sare, are aditivi, are afânători, tot felul de substanţe care nu se regăsesc, în mod normal, în hrana lor naturală.

Mai mult decât atât, pâinea asta, care rămâne în exces, atrage şi şobolanii. Autorităţile pun otravă pentru şobolani, iar acele boabe de grâu otrăvite ajung să fie mâncate tot de raţe – pentru că ele, în mod normal, mănâncă cereale: grâu, porumb etc. – şi mor.

rata mare lac bucuresti hranaSursa foto 

Şi, atunci, ce luăm în rucsac, din ce avem pe-acasă, când mergem în parc să hrănim raţele?

La ţară, de obicei, raţelor li se dă „tocătură”. De exemplu, ai în frigider nişte salată verde mai ofilită? Tai-o mărunt şi ia-o cu tine. La fel: ai curăţat cartofi pentru mâncare, ia cojile cu tine şi dă-le păsărilor. Raţele mănâncă de pe suprafaţa apei, n-au nicio problemă. Dacă aveţi boabe de grâu sau porumb, le lăsaţi undeva în apropiere de mal şi vor veni să mănânce şi de acolo, pentru că raţele ies din apă şi mai pasc şi iarba de pe mal.

 

Cu ce hrănim porumbeii, pentru că sunt peste tot…? Sau nu îi hrănim? Pentru că am citit că sunt purtători de boli, iar în unele oraşe hrănirea lor se pedepseşte cu amendă. (Cum sunt localităţile din judeţul Bihor, de exemplu.)

Nu cred că bolile sunt principalul factor care îi determină pe oameni să combată porumbeii, ci mizeria. Porumbelul a ajuns un adevărat master în două tehnici: tehnica cerşitului – când vine şi se uită în ochii tăi, n-ai cum să nu-i dai o bucată de covrig şi n-are nicio problemă, mănâncă aşa ceva – deşi, la fel, mult mai bine pentru el este să mănânce nişte grâu, nişte arpacaş, nişte porumb spart; iar a doua tehnică pe care o stăpâneşte foarte bine este dormitul în condiţii improprii, este una dintre cele mai murdare păsări: ajunge să-şi facă cuib din propriul găinaţ! Deci principalul motiv pentru care porumbelul este alungat este mizeria, nu bolile.

 

Prin urmare, recomandarea voastră, ca societate ornitologică, faţă de oamenii care hrănesc porumbeii, care ar fi?

Să îi hrănească cu mâncare adecvată: arpacaş – e foarte ieftin, grâu, porumb spart; şi amestecul pentru peruşi e foarte bun, conţine mei, seminţe de floarea soarelui, alune, deci hrană de genul ăsta. Nu le trebuie lor pâine, brânză, salam…

Da, frumos, înduioşător, copilul dă de mâncare porumbeilor, ne întoarcem la natură, la viața in aer liber, conexiunea cu regnul animal etc. etc.Dar, haideți, să vă zic eu secretul adevărat al acestui filmuleț: în timp ce face asta, Buflea le mănâncă, adesea, pâinea.

Publicată de Idrilog pe Luni, 15 mai 2017

 

Prin urmare, data viitoare când stabilim că plecăm la hrănit raţe, dacă momentul nu m-a prins în ziua de gătit – ceea ce presupune coji numai bune pentru simpaticele înaripate – o să fac un raid prin frigidere după frunze şi fructe mai… „terminate”.

Însă mult mai greu va fi să-i conving pe Lolek şi Bolek să renunţe la această plăcere dăunătoare – dar, din fericire, destul de rară – de a savura pâinea aceea absolut chioară de substanţe nutritive. Mizez, totuşi, pe faptul că-i mobilizez şi responsabilizez întru păstrarea sănătăţii iăţuştelor.

Aşa că vă urez şi vouă spor în acest proces educativ! Şi-mpărtăşiţi informaţia oricui, nu doar copiilor: procesul de învăţare niciodată nu-i tardiv!

 

About Author

Jurnalist, blogger, creator de conținut, instructor de fitness, mamă de băieți.

2 Comments

  • Mirela Coman
    19 august 2018 at 4:19 pm

    Si eu am luat legatura cu Ovidiu Bufnila.Societatea Ornitologica Romana a amplasat acum un an si ceva in Parcul Romanescu din Craiova mai multe casute pentru pasari si de asemenea a recomandat sa nu mai hranim pasarile cu paine. Frumos articol si sper macar in parcuri sa se schimbe ceva. La noi in centrul orasului sunt peste 100 de porumbei.

    Reply
    • Idriceanu
      19 august 2018 at 4:23 pm

      Da, ei au acel proiect cu hrănitorilor, parcă „România prinde aripi”, foarte inspirat.
      Mulțumesc pentru apreciere!

      Reply

Leave a Reply