Cum m-am incurcat in 2 dimensiuni cu bani de 3

Am vazut Tron. Cred ca mai erau fix zece oameni in sala si mai toata lumea o ardea pe katerink, gen „pup-o, baaaa!” dupa doua ore de robotisme obositoare intre un el-user si o ea-program. Asta-i film pentru IT-isti, am zis. Dar sigur ma insel. Nici macar ei nu s-ar putea programa sa le placa, nici macar la IMAX. 🙁

Stii ca ecranul iti spune la inceput: Put on your 3D glasses. Ii pui. Da’ cred ca ecranul s-a prins ca romanul ii mai da jos din cand in cand, sa se convinga ca n-a dat degeaba banii pe o dimensiune in plus; asa ca, la inceputul acestui film, ecranul iti mai zice odata: Puneti-va [dracului – asta e de la mine] ochelarii 3D si nu-i dati jos pe intreg parcursul filmului, ca unele bucati au fost intentionat filmate in 2D ca s-o ardem vintage. 😉

Exact, cam un sfert din film e 2D. Te-ai gandi ca, la iesire, ca o surpriza, macar acum, de sarbatori, sa ti se ramburseze 1/4 din costul biletului 3D. Flori si codecuri nu vrei?!?! Nu. 🙁 Next: dupa ce trece de partea 1980 si ceva in doua dimensiuni, te astepti la jmekerii in perspectiva, efectele speciale pentru care-ai venit la „Trooon – ieeeeee, cel mai tare film al iernii, noul Avatar, sa facem rezervari cu o saptamana inainte ca nu mai prindem locuri plm – Tron” 😉

Ce-ai ma, efectele din Matrix unu il bat pe Tron la k*r. Asa, 2D, cum le-am vazut acum peste zece ani. Zic: sa ma concentrez pe poveste, totusi, sa nu scot telefonul din poseta ca sa stau pe facebook la cinema. Ce se-ntampla: Jeff Bridges, actorul forever cu prune-n gura, face pe programatorul jmeker, care vrea sa digitalizeze omenirea. Se chinuie atat de tare, ca reuseste sa se bage pana la gat in 0 si 1, face o lume perfecta – gagicile sunt bine de tot – este sapat la temelie de fostii lui parteneri – Tron si Clu – si se retrage intr-un desert unde o arde ca Buda digital. Bunaciunea de fiu-su, pe care l-a „parasit” de mic, ajunge in zona din doua combinatii de taste si vrea sa-l salveze. Nu reuseste, in schimb, izbaveste lumea de Clu cel rau si aduce cu el acasa o gagica ISO care n-a vazut soarele in viata ei binara.

Si atunci eu mi-am pus niste semne de intrebare cu enunt cu tot: de ce naiba se cheama „Tron”?!?!? Ca se intampla mai mult de Sam, Clu si Flynn in poveste, decat de Tron – care parca e la WC tot filmul si la sfarsit se trezeste sa traga apa. De ce are un asemenea renume aceasta productie? Pentru ca si de asta iubim americanii, ca ne-au prostit cu marketingul lor 😉 – eu, cel putin, mi-o asum. Si, finally, imi pare rau ca m-am lasat dusa de nas de Daft Punk – Derezzed? Fix deloc, bucata asta merita banii. Sorry, dar restul soundtrack-ului mi-a dat o impresie de Hans Zimmer, gen Gladiator, de parca s-a crapat pamantul, nu s-a digitalizat.

Cam asta-i cu Tron. Du-te sa-l vezi. Ca poate ai prieteni care-si mai pierd noptile cu counterstrike si sa ai ce vorbi si cu ei. 😀