Menu
SPORT

Dribling cu ”intermittent fasting” – părerea nutriționistului

intermittent fasting sfaturi nutritionist

Odată cu popularitatea, acest concept s-a acoperit și de multe mituri și interpretări greșite. Așa că am încercat să îl scot la lumină printr-o serie de interviuri cu oameni care au ceva relevant de spus pe subiect. Astăzi, părerea nutriționistului despre intermittent fasting.


Când am auzit prima dată despre concept, am zis că e o prostie și n-o să mă convingă nimeni de contrariu, că nu renunț eu la micul meu dejun drag cel de toate zilele, că e cea mai importantă masă a zilei etc., știți și voi poezia.

Eu, care am dus aprig bătălia celor trei mese principale și două gustări pe zi de la 30 de ani încoace; eu, care am renunțat la cel puțin una dintre acele gustări și, în mare, la fructe odată cu viața sportivă; eu, care începusem să mănânc în funcție de orele de antrenament; ei bine, eu nu eram dispusă să renunț la micul meu dejun pentru niciun concept dietetic din lume.

În mod evident, la mine ajunseseră informații disparate despre intermittent fasting, informații care mă făceau să interpretez conceptul într-o lumină tare nefavorabilă. Eu rămăsesem blocată în ideea că trebuie să renunț la micul dejun – deși, de fapt, în IF fiecare își ajutează după propriile necesități fereastra alimentară, dar cine e tâmpit să renunțe la cină și la ronțăit în fața televizorului seara?! deci, logic, cade micul dejun din schemă – și nici măcar nu avusesem dorința să mă informez temeinic despre schemele de intermittent fasting sau despre beneficiile pe care le-ar putea ar putea avea asupra corpului, sănătății sau performanțelor mele sportive.

Doar că, vara trecută, într-unul dintre weekend-urile la mare, m-am enervat atât de tare că micul meu dejun mă trimitea pe plajă cu burtică (e posibil să fi fost doar senzația de sațietate care să mă facă să mă simt umflată) și mi se părea că nu-mi ies selfie­-urile bine, încât l-am dat pe-o apă și-o cafea pe șezlong până la prânz. Și n-am murit deloc.

Când m-am întors acasă, am zis să continuu așa, cu prânzul prima masă a zilei, mai ales că antrenamentele le aveam, de obicei, seara. În câteva săptămâni, am observat că mă simt mai bine, mai… light, că evoluez mai bine la clase și că în circumferințele mele apar modificări frumoase. Adică scăzusem în greutate. În contextul în care trăgeam la fel de tare în sală.

Abia atunci am început să mă informez și să urmez temeinic, cu ore stabilite, o schemă de intermittent fasting, cu 16 ore de pauză și 8 ore fereastră de alimentare, de luni până vineri, pentru că în weekend e cheat și haos la mine, că ieșim în oraș, mai vrem o înghețată, o ciocolată, din astea.

 

 

Dr. Șerban Damian, nutriționist sportiv, Centrul Superfit

Dr. Șerban Damian, nutriționist sportiv, Centrul Superfit


Știi cum e: cu cât te informezi mai mult pe un subiect, cu atât îți apar în cale mai multe informații, site-uri, postări, situații despre el.

  Am ajuns să citesc atâtea enormități despre IF, încât m-am hotărât să fac lumină pe concept cu o serie de interviuri cu persoane care au ceva relevant de spus despre asta.

  Primul care vorbește pe subiect este domnul doctor Șerban Damian, nutriționist sportiv la Centrul Superfit. 

De unde vine conceptul de IF și de ce este atât de popular astăzi?

Cel mai probabil, conceptul de intermittent fasting provine din practicile religioase. Aproape în orice religie găsim noţiunea de „post” sub diverse forme. Postul total („negru” sau cu apă) este o metodă practicată de mii de ani. Modelul IF este prezent mai ales în religia islamică, unde există Ramadanul, care presupune să nu mănânci atât timp cât este soarele pe cer, într-o anumită perioadă a anului.

 

Care sunt beneficiile sale pentru organism? Ar trebui să-l privim doar ca pe un instrument pentru scădere în greutate sau are și alte beneficii?

IF nu este o metodă de scădere în greutate. Poţi chiar să te îngraşi, dacă per total mănânci mai mult. Dar, da, pentru unii este o metodă de slăbire, pentru că, practic, elimină o masă, fără însă a face modificări la celelalte şi, atunci, se crează deficitul necesar slăbirii. Studii comparative cu restricţia obişnuită (adică există toate mesele, dar se limitează cantităţile) nu au arătat că IF ar fi o metodă mai eficientă de slăbire.

”IF a devenit popular în ultima vreme pentru că
oamenii sunt pasionaţi să încerce tot felul de lucruri
legate de nutriţie, însă nu mi se pare că este
cu mult mai popular decât alte abordări.”
                                                Dr. Șerban Damian

În legătură cu beneficiile, aici trebuie avut în vedere ce alimente se mănâncă în intervalul alimentar, pentru că simpla abţinere nu este suficientă pentru a se obţine vreun beneficiu. Au fost observate îmbunătăţiri în cazul pacienţilor cu diabet zaharat tip 2, boli cardiovasculare, boli neurodegenerative; totuşi e nevoie de mai multe studii pentru a avea certitudini.

 

Ce deservicii poate aduce IF organismului?

În principiu, niciunele, dar depinde de context. O limitare prea mare a aportului alimentar poate să dea stare de slăbiciune, oboseală, dureri de cap. Nu se recomandă persoanelor cu tulburări de alimentaţie sau alte probleme psihice.

 

În acea fereastră de alimentare este permis să mâncăm orice, oricât, în ideea că oricum nu consumăm nimic în rest?

Categoric, trebuie să avem o alimentaţie echilibrată din toate punctele de vedere. În caz contrar, anulăm orice posibil efect benefic al intermittent fasting.

intermittent fasting program meseSursa foto: Tetiana Kreminska | Dreamstime.com

IF poate fi o opțiune sănătoasă pentru sportivii amatori ca să-și mai scadă din aportul caloric în decursul unei săptămâni, de exemplu?

Poate fi, însă cu condiţia ca, în perioadele de alimentare, aportul caloric că fie mai scăzut decât nevoile zilnice. Degeaba te abţii 16 ore, dacă în cele 8 ore de alimentare mănânci mult mai mult decât are nevoie organismul tău.

 

Ar putea avea alte beneficii IF pentru sportivi? De exemplu, creșterea performanțelor pe fondul creșterii nivelului de energie al organismului?

Concluziile studiilor făcute până acum conduc către ideea că IF, în cel mai bun caz, nu influenţează în niciun fel performanţele. Îmbunătăţiri nu au putut fi observate în studiile efectuate (iar mărturiile anecdotice ale unor sportivi nu sunt suficiente pentru a ne convinge).

 

Ce deservicii ar putea aduce IF persoanelor care fac sport?

Deservicii în schimb pot exista, iar studiile au observat acest lucru: problemele sunt legate de aportul total de energie, care ar putea fi mai mic la cei care aleg să urmeze IF, dar şi de momentul antrenamentului în raport cu alimentaţia. Mai ales în cazul sportivilor de performanţă, este important ca efortul să fie susţinut energetic şi e bine ştiut că nu se pot obţine aceleaşi performanţe atunci când depozitele de glicogen sunt golite sau nu există un aport optim de proteine atunci când e nevoie de ele.

”Este destul de uşor de înţeles că nu prea ai cum
să obţii aceleaşi rezultate la un antrenament intens
dacă tu vii după minim 10 ore de nemâncare,
timp în care organismul tău s-a hrănit
din resursele energetice depozitate.”
                                                          Dr. Șerban Damian

La sportivii amatori probabil că situaţia e mai relaxată, în sensul că nu e aşa de important să obţină cine ştie ce rezultate şi, atunci, nu observă neapărat că se întâmplă ceva în perioada de IF.

 

Cum ar trebui să combine o persoană care face sport programul de antrenament cu cel de IF astfel încât să aibă doar beneficii?

Ideal ar fi ca antrenamentele să fie programate în perioada cu alimentaţie, asta este cea mai importantă condiţie pentru a nu fi afectate performanţele.

 

La ce ar trebui să fie atenți sportivii care fac IF în viața de zi cu zi?

Ar trebui să îşi monitorizeze performanţele specifice sportului practicat (obiective: timp, distanţă etc. şi subiective: oboseală, concentrare, stare psihică etc.) şi să vadă dacă nu sunt afectate negativ, să se cântărească regulat şi să nu scadă în greutate (atunci când nu îşi propun asta), să facă periodic analize şi să urmărească eventuale modificări în toate aceste direcții.

 

Este în regulă să se apuce oricine de IF, fără să-și fi făcut niște analize recent, fără să se asigure că nu are vreun deficit de vitamine și minerale?

Nu consider că analizele sunt absolut necesare înainte de IF. Mulți înțeleg greșit acest concept, nu înțeleg că nu presupune să îți micșorezi obligatoriu aportul de energie pe 24 de ore, ci să îl condensezi în 8 ore. Adică nu doar elimini o masă și mănânci la fel ca înainte la celelalte, ci mănânci mai mult la celelalte.

”Sigur, dacă vrei să slăbești, atunci poți face asta,
să mănânci la fel la celelalte mese, dar atunci
vorbim despre o situație particulară. IF nu este un regim de slăbit!
Este perceput așa pentru că este la modă acum.”
                                                     Dr. Șerban Damian

Pentru data viitoare vă pregătesc un interviu pe subiect cu un antrenor personal, ca să descoperiți conceptul din alt unghi și să îl puteți cântări cu altă măsură, ca să vedeți dacă vi se potrivește sau nu. Rămâneți echilibrați și nu renunțați să vă mișcați!

Sursa foto articol: Adrian825 | Dreamstime.com

About Author

Jurnalist, blogger, creator de conținut, instructor de fitness, mamă de băieți.

4 Comments

Leave a Reply