Stiu ca multa lume ma citeste pentru ca sunt katerink. Si ca spun lucrurile altfel. Asta nu va fi un post pentru trafic. Acesta e un post pentru mine, daca nu place nimanui. 🙂
Azi m-am trezit cu viata trista. Poate pentru ca, pe la 5 si jumatate dimineata, m-au smuls niste ganduri din somn si ele au vorbit cu mine pana a trebuit sa ma trezesc pentru serviciu.
E nasol cand gandurile pe care nu le vrei in vizita vin pe la tine. E nasol cand iti dai seama ca vorbele lor sunt pe bune, nu amageala, ca alte dati. E si mai nasol cand le zici „du-te tare!” si nu mai reusesti sa le faci sa plece. Si atunci, you might as well believe in them, din pacate, nu?
Deci sunt asa de trista ca ma intrebam daca e luna plina. Ei bine, nu e; e saptamana viitoare. Bine, sunt trista acu’ si mi-am luat de-o grija pentru ciclul asta lunar. 😀
Nici macar un Earl Grey cu miere si lapte nu m-a facut mai vesela. Nici housereala de la radio pe care o ascult zilnic. Nici faptul ca se da lumea la mine pe strada. Nici colegul nou de birou de care am facut katerink de dimineata – glume nevinovate, nu s-a suparat nimeni.
Daca aveam un motiv mai concret sa fiu trista, as fi fost mai multumita? Trista, dar multumita?
Anyway, astept sa se intample azi ceva care sa faca acele ganduri sa se „duca tare” si care sa ma faca pe mine vesela ca un koala, din nou. Help….?
No Comments