Ba, nene, a aparut un fel de franciza prin Bucuresti: am vazut pe multe colturi de intersectii asa-numita cascarabeta „Georgiana, la covrigul imens” or smth like that. Na, ca ma facui si proprietareasa de covrigarie – simigerie dac-as arde-o vintage si-n bucatarie. Dar… not! 😉
Din nou, tin sa subliniez: nu detin reteaua de stabilimente de carbohidrati care, se pare, se bucura de un asemenea succes ca incep sa le vad cam la orice gura de metrou. Or maybe it’s just my hungry imagination. 😀
Dom’le, am mancat si eu covrigi intr-o vreme. A lot. Pana la metrou – desi abia avusesem breakfast – pac! covrigu brasovean. Acasa @ tv – pac! covrigu buzoian la sir, provided by dad (pana l-am refuzat cu delicatete pana la agresivitate). Parca si la office mai mergea cate un pac! covrig de orice origine ca sa-mi mananc timpii morti intre doua scriituri. Da’ nu se mai poate, am strigat expandata beyond 38 la pantaloni!! WTF?!?! 😀
Asa, ca sa se convinga toata lumea ca nu detin „Georgiana la covrigul imens”! Dar, daca, totusi, intr-o zi va regasiti fara marunt si-aveti pofta de-un covrig cald, cu sare, susan ori mac, va directionez catre aceasta franciza de succes. Puteti spune ca v-a trimis Georgiana. Si ca n-or sa aiba deloc noroc pe facebook daca nu se milostiveste nimeni de voi cu ceva bun. Poate va cred. 😀
No Comments