Am trecut azi pe la Mac sa iau un pranz de plastic. Ca de obicei [acum sa nu intelegi ca Macul e casa mea de cate ori imi canta matzele, ca m-as duce la sala chiar degeaba!] – deci, ca de obicei, cer wedgies, cheeseburger si sos sour cream. Simplu, nu? Hai, ca nu e chiar atat de ingrasator si compromitator de silueta. La care baiatul cu sapca branduita intreaba de dupa casa: „Cate felii de bacon sa fie la cheeseburger?” 😉
Da, stiam de treaba asta cu baconul de mult, dar n-am incercat, tot cu gandul la slim figure damage [OK, stiu ca e chiar culmea sa ma gandesc la silueta cand mananc la Mac, dar pot fi un pic Paris Hilton si in locatia asta, nu?]. Iar cand ala ma intreaba de „cate felii…”, zic frate, au bagat astia bacon peste tot? Chiar nu mai pot manca la Mac fara sa ma ingras CHIAR atat de mult??? Adica nu erau suficienti cartofii aia despre care se zice ca sunt de fapt o pasta trasa in forma de cartof, plus sandvisul din care cred ca doar painea e for real, mai trebuia sa bage si niste bacon – e drept, pare natural, dar la fel de daunator ca unul de plastic???!! 😀
Si zic, ha! Stai asea, ca astia si-au facut campanie. Adica, de fapt, nu e nici un bacon nicaieri, au bagat ei line-ul asta in discurs ca sa balesti la casa, sa-si vanda ei sunculitzele englezesti [apropo de asta, bai, MacDonald’s care esti, bacon e din Anglia, pentru SUA vorbesti despre ham, da?? deci ai incurcat bucatariile traditionale].
Si cum mi-am dat eu seama de campania marsava impotriva ultimei redute de sanatate din sangele meu, ii raspund: „Niciuna!” Ha! Ia-ti-o p’asta! Credeai ca raspunsul la „cate?” e de la 1 in sus? La mine e „niciuna”! Chiar nu ti-e suficient ca dau 9 lei pe un meniu de plastic? Si nici nu ma plang de asta! 😀
No Comments