Îmblonzire fericită!

După doi ani jumate în diverse variante de roşu aprig, m-am sucit iar spre blond, fără nici cu gândul să gândesc cât de grea va fi tranziţia; eram bună bazată că ştiu despre ce e vorba, doar o mai făcusem o dată, dinspre negru înspre blond, acum cinci ani. Dar nu-i acelaşi lucru şi-aş vrea să-mi fac un mesh de atârnat aici, în rond la Alba Iulia, pe care să scrie: roşul iese greu din cap; mult mai greu decât negrul – ca să reţină toate femeile care au şi cel mai subtil gând să se facă roşcate, dar nu pe viaţă. De notat: în ăştia doi ani jumate de roşu, am fost vopsită doar la salon, cu Color Touch, varianta fără amoniac de la Wella – şi cred că pe asta m-am bazat mai mult, c-o să se ducă repede, datorită lipsei de amoniac. Ei bine, nu. Dar deloc.

Un blond de milioane?

Una dintre cele mai proaste combinaţii pentru look e să-ţi faci o schimbare majoră în buza unui eveniment important – cum e botezul copilului – fără dress rehearsal înainte. Dar ăsta-i felul meu, nu vreau să risc să mă vadă cineva „schimbată” înainte de Ziua Z, sunt mama şocurilor, aşa că-mi asum riscurile pentru mişcările astea radicale efectuate pe ultima sută. Drept pentru care m-am prezentat la botez cu un blond departe de ceea ce-mi doream eu, dar a fost maximul care s-a putut obţine pe moment.

Stilista la care merg de doi ani m-a avertizat că n-o să iasă. Şi-a suflecat mănuşile şi m-a decolorat cu 9%. Şoc şi deloc groază, că părul meu lucra mai bine decât s-a aşteptat. Dar culoarea nu era ce trebuie. Aşa c-am insistat pentru încă o decolorare – mi-a servit un 2% de data asta, îi cam tremura pensula că mă lasă fără păr – şi-am ajuns la ceva mai acceptabil, dar tot departe de ce-aveam eu în cap la nuntă (pentru cine nu cunoaşte, vezi aici). A băgat şi-o emulsie la scafă, a mai reglat treaba şi din vopsea ca să pot ieşi pe stradă fără să mi se rupă inima prea tare şi aia a fost. Oricum, am tras un bocet zdravăn pân-acasă, noroc că nu stau departe. În afară de galbenul la care nu mă aşteptam, a mai fost vorba de cinci ore de stat la salon şi de şase milioane de plată. Numai lozuri câştigătoare.

Mă rog, să zicem că m-am obişnuit cu blondul acela şi că, la lumină naturală, nu era atât de groaznic ca sub becurile de salon. Aşa că i-am dat înainte cu atitudine în viaţă, ce-i să faci? Să-şi mai revină părul şi l-om mai regla…

Un blond natural la propriu

Acum câteva luni, cei de la Global Wellness System – Centru de medicină integrativă îmi propuneau să încerc Natulique, o vopsea de păr organică. Eu le ziceam că nu-mi trădez stilista, că ea îmi ştie roşul prea bine, ei tot îi dădeau cu minunile vopsitului natural şi ce dată pe spate o să fiu.

Când m-am văzut cu blondul praf – şi cu perspectiva de a petrece împreună cu el săptămâni bune, până la o nouă decolorare – am zis să pun Natulique la încercare, că, dacă e aşa cum mă încânta lumea, clar o să fie o îmbunătăţire a culorii, cât de mică. La salon, le-am spus şi lor aceeaşi poveste ca şi vouă, să ştie de unde pleacă. Am ţinut cu dinţii de cea mai deschisă nuanţă din paletarul de 73 de opţiuni al vopselei-minune şi s-au pus oamenii pe capul meu. S-au apucat de lungime mai întâi, că acolo era pigmentul greu şi mult care trebuia neutralizat. Au lucrat în şuviţe extrem de subţiri, să fie siguri că vopseaua acţionează cum trebuie pe fiecare fir în parte (sau pe cât mai multe dintre ele, cel puţin). Au urmat creştetul capului, bretonul şi apoi rădăcina, au mai băgat nişte tratamente organice la scafă şi, în două ore jumate, eram gata cu tot cu poze. N-am plătit, că am fost invitata lor, dar, dacă ai nevoie de nişte preţuri orientative la procedurile de vopsit cu Natulique, vezi aici.

Din reacţiile celor din jur, care au văzut cu ochii lor cum mi se topeşte blondul mămăligos din cap în timp real, am reţinut că:

• Vopseaua asta lucrează mai repede decât una normală (vorbim aici de produse profesionale, nu de vopseaua de magazin, pe care o foloseşti acasă);
• Comparativ cu vopseaua normală, este nevoie de o cantitate mai mică de Natulique pentru acelaşi tip de procedură;
• Reuşeşte să scoată din firul de păr şi cei mai îndărătnici pigmenţi, dar – la fel ca şi în cazul unei vopsele normale – trebuie să fie mânuită de un colorist priceput, care să se adapteze la orice situaţie îi aterizează pe scaunul din salon.

Rezultatul din capul meu (şi vorbim la propriu) a fost următorul: un blond argintiu (în loc de auriul cu care venisem), fix  culoarea aleasă din paletar, până pe la nivelul urechilor şi o idee mai închis pe lungime – din cauza cantităţii foarte mari de roşu care mai exista, încă, în firul de păr. Însă, per total, am un blond cu un efect de baleiaj foarte plăcut, mai ales când e coafat bucle, cam aşa:

Oamenii de la GWS insistă să revin la ei, ca să obţină aceeaşi nuanţă argintie pe întreg părul, cu o nouă vopsire. Şi ceea ce mă împiedică să fac asta e lipsa de timp (a se vedea pe Facebook cât de mult sunt plecată de acasă), nu grija pentru păr, şi asta pentru că (a se citi cu atenţie, sunt treburi foarte importante pentru scalpul oricui):

• Poţi folosi această vopsea cât de des doreşti! Nu cred că există vreo nebună să-şi umble la culoarea părului zilnic, dar o întreţinere la o săptămână cred că se găsesc nişte excentrice să-şi facă. Cu Natulique se poate, e 98% naturală.
• Îţi hidratează incredibil părul! Am noroc, slavă Domnului şi geneticii, de un fir gros, astfel încât am trecut cu bine peste toate cele întâmplate în capul meu înainte de botez, dar aveam, recunosc, o uscăciune la mansardă cu care nu sunt obişnuită. M-a rezolvat Natulique imediat, datorită ingredientelor sale: ulei de jojoba, de caise, de sâmburi de struguri, de piersici, de floarea-soarelui, de mandarin, de grepfruit şi lămâie. Cu cocteilul ăsta în cap, părul ţi-e incredibil de hidratat, circulaţia sanguină din scalp stimulată (iar asta înseamnă stimularea creşterii părului, ştim cu toatele), iar firul de păr străluceşte. Pe scurt, bagi mâna-n el şi trece ca prin brânză, nu se tensionează, nu se rupe niciun fir. Şi nu doar atunci, la faţa locului – eu fac asta şi acum, la 10 zile după procedură (cu o spălare între timp).

Bineînţeles, ai parte şi de restul confortului oferit de un produs fără amoniac: nu miroase, nu te ustură/înţeapă pielea capului, nu predispune la alergii (ceea ce vopseaua cu amoniac face în ani de vopsire, mai ales cea din comerţ, plină de săruri de metale grele), o poţi folosi în sarcină, în alăptare, în caz de scalp sensibil – fata de la salon care mi-a lucrat blondul îmi povestea despre o clientă din Bacău, alergică la amoniac, care vine o dată la câteva săptămâni să-şi refacă blondul (ea având o culoare naturală a părului închisă) cu Natulique. Asta da investiţie în look, să plăteşti transport şi cazare pentru o colorare.

Vopseaua e certificată ECOCERT şi USDA Organic şi, dacă vrei s-o încerci, fă-ţi drum pe la Centrul Organic de Înfrumuseţare & Spa al Global Wellness System. Pe site mai găseşti şi produse din aceeaşi gamă pentru îngrijirea părului acasă, că nu-i nimic mai de preţ pentru un păr sănătos, elastic, cooperant la styling şi vopsire (şi rezistent după toate astea) ca hidratarea.

Hai, blond frumos şi weekend plăcut!