Măsurare personală în distanțarea socială

recomandare distantare sociala

Zilele astea, e un concept cel puțin la fel de vehiculat ca spălatul pe mâini – și, sper, de la sine înțeles –, dar câtă lume știe, cu adevărat, să-l traducă fizic, astfel încât să îl aplice corect? Dau în acest articol niște repere folosind propriu corp ca să vă puteți calcula distanța la care e OK a sta față de altcineva.


Zilele astea, poporul român a ieșit la cumpărături, parcă programat genetic (de fapt, doar cultural și social) să-și umple frigiderele în vederea jertfei lui Iisus.
Nu contează că Tipul se naște sau moare, debarcarea sacoșelor încărcate în bucătărie este o condiție sine qua non pentru orice paranghelie, chiar și-n vreme de pandamie. Se pare că acesta este, de fapt, adevăratul sentiment înălțător la cer din toate poveștile astea biblice. Super trist. Mă rog, să continuăm cu subiectul articolului.

Din ce-am citit pe social media, situația din marile magazine este o sfidare la adresa recomandărilor de distanțare socială. Gen, ”s-au pișat pe ele” – ca să înțeleagă și respectivii, dacă ajung pe-aici din întâmplare. Am văzut-o și eu cu ochii mei, la magazinul de cartier: am ieșit deunăzi să iau o salată verde, un detergent de rufe, d-astea de zi cu zi; teoretic, vorbim despre un drum mult mai inofensiv decât bifarea unei liste interminabile pentru masa de Paști într-un hypermarket, nu?

Practic, însă, m-am trezit că mă lansasem într-o incursiune la fel de plină de riscuri, din cauza indivizilor absolut cretinizați, transformați în shopping zombies, captivați de obiceiul cumpărăturilor compulsive de mâncare pentru sărbători, fără să mai fie atenți la oamenii din jur, la cum se deplasează printre rafturi, cât de aproape îți suflă-n ceafă la coadă la casă etc.

Dacă mi-e frică de ei? Normal! Mai ales de cei care au ieșit la plimbare fără măscă – pentru că, de obicei, aceste două comportamente defectuoase vin la pachet; vorbim despre lipsa de respect pentru reguli în ambele cazuri. Și chiar dacă nu mi-ar fi frică: boss, a zis Vela, a zis Nelu, au zis-o Johannis, Rafila, Cercel și tot pomelnicul de specialiști perindați pe la televizor să stai față de mine la cel puțin doi metri? De ce nu stai, mă? Dacă nu mi-e frică, tot mi-e ciudă de mor!

omul vitruvian masurare corp distantare socialaSursa foto: Cogent | Dreamstime.com

Folosește-ți corpul ca să n-o iei cu capul

Nu știu câtă lume a realizat asta, dar distanța recomandată a tot crescut în paralel cu amploarea catastrofei. În ianuarie, când auzeam despre un focar din China, românilor li se recomanda să stea la cel puțin un metru de o persoană care tușește. Mă rog, eram preocupați cu gripa clasică atunci, ni se părea rezonabil să păstrăm distanța.

La sfârșitul lui februarie – începutul lui martie, când lucrurile au degenerat înspre epidemie, autoritățile au emis primele recomandări de distanțare socială în mod oficial în contextul infectării cu COVID-19: trebuia să stăm la 1,5 metri față de celălalt. În cele din urmă, de când nebunia lui Covid a promovat la pandemie, recomandările au devenit și mai drastice: doi metri distanță pentru prevenirea infectării atunci când ieșim din casă.

Dar tu ai habar cât înseamnă doi metri, efectiv? Întreb și eu pentru că, uitându-mă cu groază în magazin, am ajuns la concluzia că știu asta foarte puțini. Așa c-am zis să scriu acest articol cu câteva repere pornind de la propriul corp, ca să faceți un calcul rapid de distanțare socială când bănuiți o situație de apropiere nasoală:

  • Dacă întinzi brațele în lateral (la nivelul umerilor), distanța de la vârful degetului mijlociu al unei mâini la vârful degetului mijlociu al celeilalte este egală cu înălțimea ta; adică dacă ai 1,70 m, atât vor măsura și brațele tale întinse în lateral. Deci între doi oameni care stau la coadă, de exemplu, e nevoie de o distanță și mai mare decât atât ca să respecte recomandările autorităților. 
  • Dacă întinzi brațul în lateral (la nivelul umărului) distanța de la vârful degetului mare și nas (privind înainte) este de un metru. Asta că poate nu-ți aduci aminte cum măsurau bunicile noastre țesăturile când n-aveau centimetru. 
  • Dacă vrei să faci pași ca să te distanțezi, ține cont de faptul că lungimea pasului (executat normal) depinde de înălțimea ta și de sex: bărbații, în general, fac pasul mai lung decât femeile, iar o persoană înaltă face, logic, un pas mai mare decât una scundă. Un pas variază între 0,6 și 0,8 metri. Cel mai sigur pentru o distanțare socială corespunzătoare ar fi să ai între tine și celălalt cel puțin trei pași. 
  • De asemenea, poți estima distanțele pe baza măsurii tale la încălțăminte. Atenție, ne referim la piciorul încălțat (că doar nu ieși ca Zaharia Stancu la cumpărături) și măsurăm talpa în exteriorul încălțămintei, deci luăm în considerare calapodul și posibila ramă a tălpii pantofului:
    dacă porți 36, talpa pantofului tău poate măsura până la 24 cm;
    – dacă porți 37 – până la 24,5 cm;
    – dacă porți 38 – până la 25 cm;
    – dacă poți 39 – până la 25,5 cm;
    – dacă poți 40 – până 26 cm;
    – dacă porți 41 – până 26,5 cm;
    – dacă porți 42 – până la 27 cm;
    – dacă porți 43 – până la 28 cm;
    – dacă porți 44 – până la 28,5 cm.

Dacă ți-e lene să calculezi după aceste repere, poți folosi căruciorul de cumpărături pentru a estima rapid distanța de siguranță: un cărucior de hypermarket (din acela de metal, pe roți, pe care îl împingi) are o lungime ce variază între 80 de centimetri și un metru, în funcție de model. Deci între tine și celălalt trebuie să existe o distanță de cel puțin două cărucioare, oricât ar fi de mari.

Dacă mai cunoașteți și alte metode similare pentru măsurare, chiar vă rog să-mi povestiți în comentarii. Ați face un bine mare!

Sursa foto articol: Onassisworld | Dreamstime.com

Share