Eu, ori de câte ori aud de vreun bebeluş cu probleme din astea, „specifice vârstei”, gen colici, dermatită atopică, alergii alimentare, o întreb pe maică-sa: „Probiotice ia? Dragă, ia întreabă-ţi pediatrul despre treaba asta, nu cumva l-ar ajuta?” Şi-mi motivez atitudinea cu două argumente:
Cel personal: copilul meu a consumat probiotice din primele săptămâni de viaţă şi n-am avut nici nopţi albe din cauza colicilor, nici nu l-am smăcuit cu tone de creme din cauza vreunei probleme de piele, nici cu probleme de alimentaţie nu s-a confruntat – deşi eu am o sensibilitate la gluten, iar el a crescut pe formulă de lapte, nu pe lapte matern – ceea ce se presupune că e un factor agravant pentru alergii.
Cel ştiinţific: există studii peste studii (inclusiv recomandări de la World Allergy Organization – Organizaţia Mondială de Alergologie, emise în ianuarie 2015 – vezi aici) conform cărora consumul de probiotice în sarcină, în alăptare şi administrarea lor nou-născuţilor are efecte benefice asupra stării de sănătate a celor mici într-o măsură atât de mare încât poate modula răspunsul imunitar şi inflamator al organismului acestora în direcţia apărării faţă de agenţii alergeni, cât şi a recuperării integrităţii barierei de apărare a organismului în cazul celor deja afectaţi.
De luat probiotice în sarcină şi alăptare
Momentan, situaţia sta aşa: nu toate cercetările făcute pe probiotice până acum (în cazul copiilor) s-au soldat cu rezultate consistente şi asta pentru că n-au fost folosite întotdeauna aceleaşi specii sau tulpini sau combinaţii de bacterii benefice. Cu toate acestea, din meta-analiza studiilor conduse până anul trecut, cercetătorii au ajuns la concluzia că cele mai bune rezultate s-au obţinut atunci când probioticele au fost administrate atât în timpul sarcinii, cât şi după naştere, iar speciile cele mai de succes sunt Lactobacillus şi Bifidobacterium, conform declaraţiilor făcute de dr. Katherine Baquerizo Nole, de la Facultatea de Medicină Miller a Universităţii din Miami, prezentă la conferinţa Colegiului American pentru Alergii, Astm şi Imunologie din noiembrie 2014, la Atlanta. „Date consistente mai arată faptul că probioticele sunt asociate cu o scădere de 20-25% a incidenţei dermatitei atopice în cazul copiilor”, a mai declarat aceasta.
Iar conform documentului emis de WAO în iarnă (vezi mai sus), incidenţa alergiilor în cazul copiilor ai căror părinţi sau rude apropiate nu sunt afectate de alergii este de 10%, în timp ce rata creşte la 20-30% în cazul copiilor care au o rudă de gradul întâi cu astfel de probleme. Concluziile documentului au fost:
- se recomandă consumul de probiotice femeilor însărcinate care se confruntă cu risc ridicat de a da naştere unui copil cu alergii;
- se recomandă consumul de probiotice femeilor care alăptează copii cu risc ridicat de dezvoltare a unei alergii;
- se recomandă administrarea de probiotice copiilor cu risc ridicat de dezvoltare a unei alergii.
Cum ajută probioticele gravida
Ştiu că mulţi pediatri (din ce-am vorbit cu multe mămici) recomandă în zilele noastre administrarea unui produs probiotic celor mici; dar sper că nu-i departe ziua în care obstreticienii vor insista pe astfel de suplimente alimentare (sau, măcar, pe alimentaţia cu probiotice) la fel de mult cum o fac vizavi de celebrele vitamine de sarcină. În afară se face deja, la fel cum „în afară” se pune foarte mult accentul pe o sarcină şi o naştere cât mai naturale.
Pentru că, dacă tot sugerează capetele mari din alergologie să luăm probiotice în sarcină de dragul sănătăţii viitorului copil, ia să vedem ce pot face efectiv pentru gravide aceste suplimente:
Tratează constipaţia şi diareea din timpul sarcinii. Soro, sincer acum: sunt toate alea îngrămădite acolo de uterul supradimensionat, încât abia îşi mai pot face treaba bine. Nu se mai umflă plămânii bine când stai pe spate, darămite să mai funcţioneze ca unsă „instalaţia” de evacuare. Când se înfundă, când dă pe-afară din te miri ce, că, ia ghici, avem şi imunitatea mai scăzută în timpul sarcinii decât de obicei. Astfel încât, probioticele reglează activitatea intestinelor prin infuzia lor de bacterii prietenoase, care ţin lucrurile sub control în cele mai întunecate şi îngrămădite unghere unde ni se petrece digestia. Chiar nu te-ai săturat să te simţi plină, deşi n-ai mai gustat ceva de ore bune?
Previn contaminarea cu metale grele – un drob de sare (mult mai valabil decât cel din poveste) care ne împiedică să ne delectăm cu peşte bun şi fructe de mare în timpul sarcinii. Un studiu dat publicităţii anul trecut a scos la iveală faptul că bacteriile din specia Lactobacillus rhamnosus au capacitatea de a se „lega” de moleculele de metale grele din alimente, împiedicându-le să se absoarbă în organism. Cercetările finanţate de Fundaţia Bill şi Melinda Gates au fost făcute de specialişti din Canada şi Tanzania în localităţi de pe malul Lacului Victoria, ale cărui ape sunt poluate cu pesticide şi metale grele, inclusiv mercur. În urma administrării de iaurt cu Lactobacillus rhamnosus gravidelor din zonă, s-a descoperit că efectul protector al acestor bacterii împotriva intoxicării cu mercur şi arsenic (vezi mai multe aici).
Pot scădea riscul de naştere prematură provocată de infecţiile vaginale. La ora actuală, naşterile premature sunt responsabile cu 60-80% dintre decesele nou-născuţilor. Iar dintre naşterile premature, 30-50% sunt asociate cu infecţiile vaginale. Această situaţie apare atunci când există un dezechilibru bacterian la nivelul aparatului reproducător feminin, ceea ce stârneşte un răspuns inflamator din partea organismului, declanşând procesul naşterii înainte de termen. Studiile făcute până acum în această direcţie nu s-au soldat cu rezultate concludente, încă nu poate afirma nimeni cu certitudine că administrarea de probiotice gravidelor scade riscul de naştere prematură. Însă cursul logic al acţiunii acestora în organism (reechilibrarea florei bacteriene, prevenirea inflamaţiei la nivel vaginal şi, în consecinţă, a declanşării naşterii înainte de termen) este o supoziţie pe care cercetătorii încă o investighează.
Ca să închei, că v-am turbat de cap cu bacteriile
M-am luat cu toate astea de la un comunicat despre o nouă gamă de probiotice de pe piaţa românească (că am văzut că sunt pline farmaciile de produse de gen, dar, între timp, am aflat că este foarte important numărul de bacterii pe care îl conţin, numărul şi tipurile de tulpini, precum şi combinaţiile dintre ele); se numesc Lactacare, şi, pe lângă că au un conţinut foarte bogat probiotic, prebiotic şi simbiotic, mai au un înveliş de ultimă generaţie (ca să păstreze vii cât mai multe bacterii până în intestin) şi vin într-un ambalaj care absoarbe umezeala din exterior, pentru a prelungi durata de viaţă a micro-organismelor dinăuntru. SF, frate!
Gama are produse pentru nevoie multiple: pentru copii de la naştere, pentru copii de la trei ani (Lactacare Kids), pentru călătorii (Lactacare Travel – să nu te lovească ştii tu ce în concediu), pentru cei aflaţi sub tratament antibiotic (Lactacare Plus – atunci când te umpli de toate alea), pentru probleme de tranzit intestinal (Lactacare Fiber şi Lactacare Stop) – care cred că ar putea fi foarte utile şi gravidelor.
Aşa că reiau, un pic mai altfel: eşti gravidă şi mereu constipată? Dragă, ia întreabă-ţi obstreticianul despre probiotice, nu cumva te-ar ajuta?
No Comments