Menu
ce vremuri domnule

Suntem o bostanarie de tara

Aseara m-am dus in piata sa-mi iau un pepene verde. Nimic deosebit, poate doar pentru cei carora le place ala galben – mie imi vine rau de la el. In piata – mamuti de pepeni. Sa fac o medie? La vreo 6-7 kile unul. Iar o sa fac fitness de la piata pana acasa. Ma invart printre tarani sa gasesc cea mai buna oferta. De parca as fi avut o gramada de optiuni! Toti pepenii erau super gigantici, pe doua categorii de preturi: 1 leu si 1 leu 20, dar, ma rog, tot imi fac ritualul de ‘market scanning’, sa simt ca am fost la piata.

Ma hotarasc la o tanti mai in varsta care pazea niste pepeni langa o Dacie break. Doispe mii kilu, cel mai scump de pe piata :D, pepeni de super-fitza. „Vreau si eu unul, mai mic, va rog”.
Vijelioasa, tanti aia merge tinta la un astfel de asset agricol. „Ti-l dau pe asta, pe care mi l-au refuzat imputitii aia de mai devreme, ca cica n-are coaja verde. Da’ ce, e luat acu’ de pe camp, sa aiba coaja verde?”, se agita tanti spre cantar cu magaoaia refuzata de imputiti in brate si face semn cu capul spre piata. „Imputitii”, care tocmai se departau, erau un el si-o ea, un cuplu mai in varsta, care nu dadeau niciun semn urat mirositor dar, pesemne, aceasta era injuratura zilei pentru tanti cu pepeni.
Imi cantareste instabil pepenele care totalizeaza vreo 8,4 lei. Nu-i bai, numai sa-l pot cara. „Va rog sa mi-l incercati”. O face si pe asta. Il gust. „Nu e dulce” – „Cum adica nu e dulce?? Pai, nu va uitati la el?? Nu e trecut, e roz, e frumos…” – „Da, da’ eu vreau sa fie dulce!”

Mama, se urca nervii in tanti si dau in zborseala la mine: „Pai daca vrei sa fie dulce, DU-TE SI CUMPARATI MIERE SI PUNE-TI PE EL, sa fie dulce!!! Tu nu vezi ca pepenele e bun?”
Se pare ca avem o problema de comunicare: „Am miere acasa. Pepenele nu e dulce. Nu imi place. Nu-l mananc, nu-l iau” si dau sa plec la urmatorul asezamant cu pepeni.
Cred ca toata bostanaria s-a naruit in capul lu’ tanti (nici macar nu stiu de ce ma mai refer la ea atat de politicos, dupa ce-a dat din ea in urmatoarea faza), ca si-a reluat repertoriul gen „imputitii”: „Fa, proasto, daca esti batuta in cap?!?!?! Cum adica nu e dulce?!??! N-ai vazut ca pepenele e bun?!?!?! Du-te dracului de-aici, proasta naibii!!” – imi scuzati limbajul, dar astfel am fost condusa pana la urmatoarea locatie de pepeni.

Acolo – o fetisoara cu productie si mai grandioasa, dar preturi mai mici, probabil nu merge asa de bine vanzarea din cauza impedimentului major: dimensiunile mari. „Vreau si eu un pepene. Da’ vezi ca, daca nu e dulce, nu-l iau”, o avertizez din start. Si, ca sa nu se mai uite la mine ca la ultima promotie Spitalul 9: „Vezi ca am gustat unul la baba aia si nu l-am luat, ca nu era dulce”. Fata, ce sa faca? Cu pofta ei nebuna de-a vinde pepeni la orele 20.00 in locatia selecta Veteranilor, lasa de la ea si-mi face o oferta de nerefuzat, chiar si in conditiile celor de la 9 kile in sus per pepene: „Nu e dulce, nu-l luati”.
Ma pun pe cautat. Apare baba in scena. Am vazut de multe ori animale in diverse stari de: manie, turbare, enervare de la mancarimea de purici, agresivitate, bale la gura, dar o astfel de baba inversunata nici c-am mai intalnit. Cu gura mare ii interzice fetisoarei sa-mi cantareasca pepenele. „Da’ ce, e marfa dumneavoastra????” incep sa las dracului politetea, ca doar sunt in piata, pana la urma, printre tarani. „Da! E-a mea!” Cum sa minti asa in piata la Veteranilor? Mi se pare revoltator. Iar cand i s-a umplut iar gura de: proasto, draci, fa, idioato, am usuit-o frumos cu o idee abstracta de politie si una foarte concreta de fund pe care i l-am intors in fata. Si, de-al naibii, am luat pepenele cel de noua kile cumparat de la fata asta blanda, nici nu l-am mai incercat si l-am tarat pana acasa. O fi bun, mai vin; n-o fi, vorba babei, pun miere pe el.

Cu pepenele cel de noua kile am urcat pana la noua (stai linistit, cu liftul am urcat, dar dadea bine la text), l-am parcat pe masa din bucatarie si l-am controlat. E dulce. A avut mana buna fata cea blanda. Mai iau de la ea. Dupa ce trec mai intai pe la baba. La pariu ca nu ma mai cunoaste.

PS
Unde dracu’ bag eu pepenele asta de noua kile?

About Author

Jurnalist, blogger, creator de conținut, instructor de fitness, mamă de băieți.

No Comments

    Leave a Reply