Cum obişnuieşte el să strige în gura mare, cu vocişoara aia a lui, Tudor întreabă: „Tati, ce sunt alea?” şi bărbatu-meu mai are niţel până să intre în pământ de ruşine. „Tampoane. Sunt pentru mami.”
Sunt amândoi la cumpărături şi, na, s-a nimerit să fie acea perioadă a lunii. „Bine, măcar, că nu eram la casă”, îmi povesteşte bărbatu-meu faza. Bine că ăsta micu’ n-a vrut să ştie mai multe, mă gândesc eu. Dar o să vină momentul. Şi-atunci, cine o să-i povestească despre menstruaţie&stuff ? Eu, că le am (cu asta)? Sau taică-său, că ar trebui să vorbească de la bărbat la băiat?
Până ajungem noi acolo, mă mir deocamdată de situaţia dezastruoasă din România în ce priveşte comunicarea pe acest subiect între mame şi fiicele lor. Conform unui sondaj făcut de Always în luna martie, doar o treime dintre românce au discutat despre menstruaţie cu mamele lor înainte de momentul declanşării acesteia, iar 20% dintre ele chiar au aflat ce este menstruaţia abia atunci când au experimentat-o pentru prima dată. Mi se pare fantastic!
Şi mi se pare fantastic chiar şi în condiţiile în care şi eu aş fi făcut parte tot din cele 20% dacă m-ar fi întrebat cineva. Aşa că am de gând să fiu mult mai comunicativă cu copiii mei în această privinţă decât a fost maică-mea cu mine; chiar dacă am băieţi. Pentru că cine ştie câte fete vor avea de-a lungul vieţii, într-un fel sau altul. Şi să nu fie sălbatici pe subiect.
Câte menstruaţii, atâtea… aberaţii!
Eu chiar îl înţeleg pe bărbatu-meu când se plânge că are mereu de cumpărat tampoane, dar nu fac asta intenţionat, se nimereşte să se ocupe el mai des de cumpărături, că tot e zilnic pe drumuri, şi eu sechestrată cu Buflea în jurul blocului. Şi trebuie să recunosc că reacţia lui nu este, nici pe departe, cea mai vehementă între cele ale bărbaţilor cu care am interacţionat pe subiect. Deci este o şansă ca şi băieţii noştri să fie mai deschişi la minte. Cel puţin, mai deschişi decât ai altora.
Dar avem şi noi, femeile, atâtea probleme de acceptare şi exprimare a acestei stări „speciale”, încât am asociat zilelor de menstruaţie un folclor prea generos, constând, în principal, în restricţii. Printre cele actuale se numără:
- Nu faci mişcare, să nu curgă şi mai tare;
- Nu-ţi vopseşti părul, că „nu prinde”;
- Nu te duci la dentist că te doare mai tare/ nu ţin plombele;
- Nu faci baie, nu faci sex, cred că nici prezentări în PowerPoint n-ai avea voie să faci dacă te iei după folclorul de corporaţie românească.
Iar dacă începi să sapi în superstiţiile „de la sat” privind menstruaţia, te şi miri cum au supravieţuit până în 2017 culturile româneşti de fructe şi legume, murăturile, afumăturile din pod, cum au reuşit să pătrundă până la noi, peste secole şi secole de menstruaţie, reţetele de maioneză de casă, de copturi cu aluat, de gem, de unt etc. Mă rog, dacă stau bine să mă gândesc, erai chiar privilegiată la ţară, la ciclu: în sfârşit, nu aveai voie să faci nimic. (Glumesc, desigur.)
Româncele practică, Always insistă: vata peste tampon e tristă
Parcă ne-am mai destupat un pic la minte faţă de aceste grozăvii, însă, din păcate, un obicei specific al româncelor aflate la menstruaţie rămâne folosirea de vată peste absorbant, cu gândul că se protejează mai bine – conform sondajului Always. Super deranjant obicei şi ca imagine, concept, şi ce vreţi voi, şi super greşit ca practică. Pentru că vata pusă deasupra nu numai că împiedică absorbantul să-şi facă treaba (acesta şi-o face de cinci ori mai bine fără vată deasupra, conform cercetărilor producătorilor), dar este şi un OFF decisiv pentru ce mai rămăsese din ideea de stil de viaţă activ în zilele cu pricina.
Este al patrulea an la rând când Always încearcă să schimbe obiceiurile limitative ale româncelor în ce priveşte atitudinea şi practicile la menstruaţie. Pentru că este mare nevoie: conform sondajului menţionat mai sus, 40% dintre femei consideră că menstruaţia este încă un subiect tabu, despre care se jenează să vorbească; în schimb, 76% dintre ele consideră că toate femeile ar trebui să aibă acces la educaţie despre menstruaţie şi educaţie feminină. Sunt tare curioasă dacă acest „acces la educaţie” se referă, în viziunea româncelor, şi la discuţiile pe care orice copil ar trebui să le aibă cu părinţii, la vârsta potrivită. Pentru că bazele educaţiei se pun în familie pe subiecte din astea, de viaţă adevărată.
Prin urmare, campania Always din acest an – „Eliberează-te de prejudecăţi!” – îşi propune să scoată menstruaţia din zona tabuurilor şi să le inspire pe femeile din România să renunţe la obiceiurile limitative, pentru a duce o viaţă activă, sub imperiul curiozităţii, curajului şi îndrăznelii, nu al temerilor şi nesiguranţei. Tabuurile sunt o piedică în calea informării şi evoluţiei, nu ai simţit asta pe pielea ta până acum?
Uite ce spune psihologul Aura Liiceanu, pe care o iubesc pentru savoarea discursului şi bogăţia de informaţii de natură sociologică şi istorică cu care îl condimentează:
„Relația între tabuuri și obiceiuri are o istorie lungă. Tabuurile au dus la adoptarea unor obiceiuri care să le susțină social și, mai ales, cultural, astfel încât putem vorbi despre o conspirație a tăcerii în ceea ce privește menstruația și, dincolo de ea, relația uneori ambiguă între sânge, viață și feminitate. De la o generație la alta se reproduc percepții asupra propriului corp, rușinea de a-ți asuma corpul așa cum vedem încă astăzi, când comunicarea între generații este sfioasă, aproape secretă și adesea evitată. Se fac eforturi pentru a se întelege că prejudecățile generate de tabu-uri diminuează bucuria de a trăi feminitatea cu tot ce are ea mai înălțător și mai legat de viață. Încrederea în sine, a trăi plenar feminitatea, a-ți asuma identitatea cu tot ce are ea mai specific nu se pot dezvolta decât pe un teren al deschiderii, al comunicării și percepției corecte, nedeformate de frică, rușine și inferioritate care, din păcate, are o istorie de care, doar prin educație și cunoaștere, ne putem depărta.”
No Comments