Un copil cară în spate un ghiozdan şi jumătate

Cred că nesănătoasa tendinţă de a căra şi casa după mine în poşetă vine din vremurile traumatizante ale ghiozdanelor supradimensionate cu care mi-am făcut şcoala. Că manuale, caiete „de clasă” şi „de teme”, culegeri, penar, pachet, efecte personale, cartea de citit, naiba ştie ce mai căram în spate un grăunte jumătate – toate astea ocupă un volum considerabil şi cântăresc într-un mod deloc neglijabil. Nu m-a lămurit niciun medic pân-acum dacă cifoza şi scolioza pe care ţeapănă le port – şi de care îmi amintesc clar din clasa a opta, când nu mă puteau face să stau dreaptă la dans sportiv – sunt provocate de măgăoaiele pe care le purtam zi de zi în cârcă.

Evident, toate astea au ajuns să aibă, peste ani, un impact foarte slab în sistemul meu de griji şi panici, mai ales că, după ani de yoga, pilates şi postură autodisciplinată, nu mai ştiu ce sunt durerile de spate (mai ştiu, uneori, ce sunt durerile de cap când îmi văd cocoaşa în poze). Dar, de când am copil – care a început şi el să aibă parte propriul bagaj zilnic, odată cu grădiniţa – parcă-mi sar în ochi ghiozdanele imense de care sunt ataşaţi ăştia micii şi mă gândesc cu groază cum o să se curbeze şi spatele alui meu odată cu clasa zero. Poate-ar trebui să-i iau un troller sau un sac din ăla de piaţă, pe roţi.

Ai spatele asigurat cu sfaturi de la kineto

Dacă tot se apropie momentul în care familiile cu copii intră în vria cumpărăturilor pentru noul an şcolar, am zis să ne aruncăm mausurile pe sfaturile unui specialist în măsură să ne ghideze spre alegerea corectă a ghiozdanului de copil. Iată ce spune Nicoleta Ghena, kinetoterapeut la centrul KinetoHelp, despre asta:

• Lungimea şi lăţimea ghiozdanului. Ghiozdanul nu trebuie să depăşească lăţimea umerilor copilului şi, ca înălţime, trebuie să se oprească la nivelul şoldului atunci când cel mic este aşezat.
• Sprijinul ghiozdanului. Odată luat în spate, ghiozdanul trebuie să se sprijine pe zona lombară a spatelui – este zona cea mai dezvoltată şi rezistentă a coloanei vertebrale.
• Greutatea ghiozdanului. Încărcat, masa ghiozdanului nu trebuie să depăşească 10-15% din cea a copilului. Aşa că fă o selecţie riguroasă a obiectelor din bagaj. Pe de altă parte, io aş dosi o culegere mai degrabă decât să-l las fără pachet la gustare.
• Bretelele ghiozdanului. Cu cât bagajul este mai voluminos şi mai greu, cu atât bretelele trebuie să fie mai late. Neapărat să fie reglabile, moi, căptuşite şi, evident, două. Evită să-i cumperi un ghiozdan cu o singură bretea sau să-l încurajezi să-şi poarte ghiozdanul pe un umăr – când o ajunge în nebunia cool din pragul pubertăţii.
• Materialul ghiozdanului trebuie să fie uşor – altfel, bagajul gol cântăreşte el însuşi ceva de speriat – puţin rigid, căptuşit, iar perna din spate să permită trecerea aerului, ca să nu transpire săracul copil mai ceva ca la ora de educaţie fizică.

Şi, nu în cele din urmă, ghiozdanul trebuie purtat corect: „(Copilul) să nu îşi aplece umerii în faţă, să stea cu picioarele uşor flexate – nu încordate, să ţină ghiozdanul cât mai aproape de coloană”, spune kinetoterapeutul, adăugând că lucrurile trebuie aşezate cu cap şi înăuntru, nu doar pe-afară: „cu cât sunt mai grele, cu atât trebuie să fie mai aproape de spate”.

Hai, cumpărături ușoare și necocoșate!