Vitamina D în izolare – sfaturi de dozare

dozare vitamina D izolare

La ce te gândești prima dată când auzi despre deficitul de vitamina D? La rahitism, nu? Mai ales dacă ai copii. Că asta este direcția principală pe care s-a făcut ”PR” acestei substanțe atât de necesare organismului nostru. Dar cum rămâne cu scăderea imunității și a stării de spirit? Despre asta cu medicul am vorbit.


Din experiența creșterii copiilor mei, din lecturile pe subiect și din discuțiile cu medicii consultați atât în interes personal, cât și profesional, ”pasiunea” părinților pentru administrarea de vitamina D cunoaște apogeul înaintea împlinirii vârstei de un an a copilului, după care scade ușor până la doi ani, iar după acest punct se dă efectiv de-a dura până la dispariția completă.

Nici nu mai vorbesc despre preocuparea pentru administrarea de vitamina D adolescenților sau adulților, că nu m-am intersectat cu subiectul prea des. Dar acum, odată cu panica instalată de izolarea la domiciliu, în diverse direcții ale deteriorării calității vieții – unii sunt panicați că rămân fără manichiura cu gel, alții – fără vopsea în păr, unii – fără pătrățelele de pe abdomen, iar alții – fără vitamina D – preocuparea pentru administrarea acestei vitamine, atât copiilor, cât și adulților, a revenit la modă, așa că a zis să cer părerea specialistului despre asta.

dr. Cristina Popescu, medic pediatru

dr. Cristina Popescu, medic pediatru

Iată discuția pe care am avut-o cu Dr. Cristina Popescu, medic pediatru, despre necesarul de vitamina D în izolare, atât al copiilor, cât și al adulților, și despre zvonurile care circulă pe tema administrării de cantități mari de vitamina D pentru a combate infectarea cu COVID-19.


Care este protocolul de administrare de vitamina D pe care îl recomandați pentru copii în mod uzual?

Putem administra orice tip de vitamina D3 (în formă simplă, fără asociere cu calciu) de la orice vârstă, suplimentele sub formă de capsule putând fi administrate după vârsta de 9 ani sau când copilul este destul de mare pentru a le înghiți. Administrăm aproximativ 400-800 UI până la vârsta de 3 ani (echivalentul a 1-2 picături de Vigantol) și 1000-2000 UI inclusiv la vârsta de adult. Cu mențiunea că, dacă medicul de familie sau pediatrul ce cunoaște patologia copilului recomandă alte doze, familia trebuie să urmeze recomandările medicului curant.

 

Ce se modifică în acest protocol odată cu această stare de izolare, adică odată cu limitarea drastică a expunerii la lumina soarelui? Ce măsuri de administrare trebuie să ia părinții în această situație?

Până acum nu aș putea spune că s-au modificat lucrurile foarte mult (față de o situație obișnuită, n.m.), pentru că nici nu au fost zile foarte însorite (de când suntem în izolare, n.m.), iar timpul de înjumătățire al vitaminei D (din organism, n.m.) este de aproximativ 2 săptămâni, deci urmările izolării în casă nu apar rapid.

Dar limitarea expunerii la soare de aici înainte va scădea cantitatea de vitamina D pe care o sintetizăm în acest mod, însă putem combate această lipsă prin administrarea de vitamina D sub formă de suplimente și prin îmbogățirea meniului cu alimente bogate în vitamina D, ca în lunile de iarnă (cantitățile recomandate mai sus, n.m.). E important să nu uităm că sugarii alăptați exclusiv cu lapte matern au nevoie de suplimentarea cu vitamina D deoarece primesc o cantitate mică (între 5 și 136 UI/zi) prin laptele de mamă.

 

Ce urmări poate avea, pe termen lung, nerespectarea acestor recomandări pentru dezvoltarea copiilor? Atât fizică, cât și psihică.

Se știe că vitamina D3 se administrează pentru profilaxia rahitismului, nivelurile cronic scăzute de vitamina D fiind asociate cu densitate minerală osoasă scăzută, atât la copii, cât și la adulți. Rahitismul se manifestă prin modificări ale cutiei craniene cu bose parietale și frontale (”cucuie” sau proeminențe, n.m.), fontanela anterioară încă deschisă după vârsta de 18 luni, mătănii costale (protuberanțe ale cartilagiului prin îngroșarea joncțiunii dintre coaste și cartilajele costale, n.m.), torace evazat bazal, cifoză, scolioză, lordoză, modificări de dentiție, hipotonie musculară (tonus muscular scăzut, n.m.) și chiar convulsii și hiperexcitabilitate neuromusculară când asociază hipocalcemie.

Vitamina D are, de asemenea, importanță în procesele imune, iar persoanele cu boli autoimune – diabet zaharat, astm bronșic, cancere, obezitate, cele care primesc terapie antiepileptică, cu malabsorbție, depresie – trebuie să primească vitamina D.

femeie geam deschis vitamina DSursa foto: Victoria Denisova | Dreamstime.com

Ce alte măsuri pentru asigurarea dozei de vitamina D copiilor pot lua părinții acasă? Există niște alimente pe care să le introducă mai des în meniu? Să pună în program, pe lângă lecții, activități educative, mișcare etc. și 10 minute de stat în balcon sau la geam, cu expunere la lumina solară?

Conform studiilor, expunerea la soare (în balcon, grădină) a feței, mâinilor și picioarelor pentru 5-30 de minute între orele 10:00 și 15:00 de două ori pe săptămână, chiar și în fața unui geam deschis este suficientă pentru a produce cantitatea necesară de vitamina D. Cu toate acestea, sugarii nu trebuie expuși la soare fără îmbrăcăminte adecvată, iar copiii trebuie să primească crema de protecție solară dacă ies afară. Expunerea excesivă la soare nu duce la hipervitaminoza D, deoarece cantitățile în exces sunt degradate de organism.

Alimentele bogate in vitamina D sunt peștele (hering, macrou, somon, sardele, ton între 44 și 600 UI vitamina D/100 g), creveții și, în mai mică măsură, ciupercile, gălbenușul de ou, cașcavalul, parmezanul, iaurtul, untul, laptele de vacă (între 20 și 80 UI vitamina D/100 g).

 

”Radiația UV nu penetrează sticla;
prin urmare, expunerea în spatele geamului
nu produce vitamina D.”
                                                                                      dr. Cristina Popescu

 

Sintetizăm vitamina D și cu ajutorul luminii solare filtrate de geamuri sau trebuie să deschidem geamul și să ne expunem direct luminii solare pentru asta?

Trebuie să deschidem geamul și să stăm în fața acestuia pentru a ne putea bucura de sintetizarea vitaminei D. Se pare că expunerea sugarului sub 6 luni timp de 30 de minute pe săptămână în scutec este suficientă pentru a menține un nivel suficient de vitamina D.

 

Cum sunt adulții afectați de starea de izolare din punctul acesta de vedere?

Osteomalacia apare la adult prin deficitul de vitamina D cu cresterea riscului de fracturi (in special fractura de sold) si hipotonie musculara. Osteoporoza, bolile cronice (diabet zaharat, astm bronșic), cancerele, bolile cardiovasculare și depresia se asociază cu deficitul de vitamina D. De aceea și adulții (să nu uităm de gravide și mamele care alaptează) trebuie să primească vitamina D, între 1000 și 2000 UI vitamina D pe zi, mai ales în lunile reci (sau, cum e cazul acum, în lipsa expunerii la soare, n.m.).

 

Recent, apărut o sursă ce vorbește despre recomandarea cantităților mari de vitamina D (10 000 UI pe zi timp de câteva săptămâni, ulterior 5 000 UI pe zi) persoanelor cu risc de infectare cu gripă sau/și COVID-19 și, de asemenea, despre beneficiile cantităților ridicate de vitamina D3 în tratamentul persoanelor deja infectate cu COVID-19. (Sursa aici.) Ce părere aveți despre aceste recomandări?

Știm cu siguranță că vitamina D este implicată în imunitate și singura recomandare pe care aș da-o este să se păstreze vitamina D serică (25 OH vitD) între limitele normale. Orice articol publicat acum cu indicații despre COVID-19 consider că trebuie analizat în continuare, deoarece avem de-a face cu un virus nou, despre care nu știm încă foarte multe.

 

So stay calm, wash your hands and take your vitamin D!

Sursa foto articol: Alona Siniehina | Dreamstime.com

Share