După ce că oamenii se apucă greu de sport, se plâng mult, se opresc des și îl percep ca pe o corvoadă, mai intervine și un cârcel care le strică ploile transpirației productive. Așa că am intrat un pic în miezul problemei cu un specialist, ca să ușurez suferința sportivului începător ghinionist.
”Auleu, cârcel, cârcel!!!” – de câte ori n-ai spus asta când ți-era lumea mai dragă, în timp ce te încovoiai de durere? Mă rog, dintre toate situațiile posibile (în timpul somnului, în timp ce faci mișcare, în timp ce faci sex sau din senin), o să mă refer la cârceii care apar în antrenament, pentru că acolo îi văd cel mai des, evident.
Personal, nu mă MAI pot plânge de cârcei. Aveam o groază în ”tinerețe”: fix în talpă, când întindeam degetele de la picioare – și mereu ziceam că de asta nu m-am putut face balerină: pentru că ”mi se bloca talpa”. (Nu, nu m-am putut face balerină pentru că nu m-a dus nimeni la balet la locul potrivit, la momentul potrivit, iar când mi-a venit ideea că aș putea să mă duc eu singură, deja aveam prea mulți ani și prea multe kile.)
Dar am scăpat de cârcei de ani de zile datorită unor schimbări pe care le-am făcut în stilul de viață (recomandări despre care vei citi și în sfaturile de mai jos ale medicului) – ceea ce îți doresc și ție! Pentru că văd, în continuare, mulți cârcei în jur, la clase și la antrenamentele personale pe care le țin, și mi-am dat seama că suferința asta este una suficient de frecventă ca să mă facă atentă și să reacționez cu un interviu pe subiect.
Așadar, am stat de vorbă cu domnul doctor Ovidiu Tudor, medic specialist neurolog, despre crampele musculare:
Ce sunt crampele musculare? Care este mecanismul apariției lor?
Crampele musculare reprezintă contracții bruște, involuntare, ale unui mușchi sau grup muscular, însoțite de durere intensă și de imposibilitatea de a folosi musculatura afectată.
De-a lungul timpului, au fost propuse mai multe teorii legate de mecanismul apariției acestora, însă au fost invalidate, rând pe rând, din cauza lipsei de fundament științific.
În prezent, capătă contur teoria „excitabilității neuronale” care precizează faptul că, cel mai probabil, la baza crampelor musculare stă o disfuncție, în grade variate, a sistemului nervos central și periferic (neuronii motori eliberând impulsuri cu o frecvență înaltă), la care se asociază oboseala musculară.
Cel mai frecvent apar în timpul efortului sau în repaus? Vorbim despre două tipuri de crampe diferite sau e aceeași crampă musculară, indiferent când apare?
Crampele musculare pot să apară oricând și în orice context, însă majoritatea persoanelor experimentează acest lucru în timpul nopții sau în repaus. Cele mai întâlnite tipuri de crampe sunt:
- Crampele musculare idiopatice benigne (crampe fără un factor cauzator, cu manifestare predominant nocturnă)
- Crampele musculare asociate exercițiilor fizice intense (apar în timpul sau imediat după terminarea exercițiilor)
Modul de exprimare al ambelor categorii este similar și, de cele mai multe ori, măsurile imediate, dar și cele de prevenție a apariției lor sunt similare.
De ce apar? Deficiențe nutriționale? Lipsa de antrenament muscular? Predispoziție genetică? Care sunt cei mai întâlniți factori favorizanți pentru apariția lor?
Cei mai importanți factori favorizanți sunt exercițiile fizice nepotrivite sau prea intense și oboseala musculară. Alții ar putea fi: deshidratarea, efectuarea de exerciții fizice în condiții de temperatură crescută, scăderea nivelului electroliților din sange (magneziu, sodiu, calciu, potasiu, n.m.).
Există, însă, situații când crampele musculare sunt rezultatul unor patologii severe, care au nevoie de suport de specialitate pentru a fi gestionate corect: boala arterială periferică, bolile coronariene, diabetul zaharat, ciroza hepatică, insuficiența venoasă cronică, Boala Parkinson, cancerul.
Există câteva studii care par să scoată în evidență o predispoziție genetică pentru crampele musculare, în funcție de tipul de colagen aflat la nivelul tendoanelor.
dr. ovidiu tudor, medic specialist neurolog
Care sunt cele mai frecvente locuri în care apar crampele? Din experiența mea în sport, crampele apar cel mai des în talpă și în zona șoldurilor. Am remarcat bine? De ce apar crampele cel mai frecvent în aceste locuri?
Ați remarcat foarte bine. Cele mai frecvente locuri sunt: coapsele, bolta plantară (talpa), gambele, mâinile, brațele, abdomenul și, uneori, de-a lungul arcurilor costale. De regulă, musculatura care acoperă două articulații este mult mai predispusă la crampe musculare, ca urmare a tensiunilor tendinoase și muscular exercitate, precum și ca urmare a gradului ridicat de oboseală musculară.
Cum gestionăm situația pe moment? Ce putem face ca să „ne lase”?
De regulă, crampele musculare dispar de la sine, însă, pentru a grăbi timpul de recuperare, sunt recomandate:
- Oprirea imediată a activității care a generat crampele și relaxarea mușchiului;
- Întinderea și masarea ușoară a mușchiului afectat, cu menținerea poziției până la dispariția definitivă a crampei;
- Folosirea căldurii pe mușchiul tensionat.
Ce putem face ca să prevenim reapariția cârceilor?
Măsurile de prevenție constă în:
- Hidratare corespunzătoare, la intervale regulate, chiar și atunci când senzația de sete lipsește. Cu atât mai mult este nevoie de apă în sezonul cald sau în zilele cu activitate fizică intensă.
- Exerciții de stretching regulat în timpul zilei și înainte de a merge la somn.
- Activitate fizică regulată pentru îmbunătățirea condiției fizice.
- Nu face brusc efort prea mare! (de asta ar fi indicat să începi activitatea fizică sub supravegherea unui profesionist, spun eu, instructorul de fitness)
- Efectuează întotdeauna o încălzire riguroasă înainte de începerea unei activități fizice. (idem mai sus)
- Alege alimentația sănătoasă, bogată în calciu, magneziu și potasiu, evită consumul excesiv de cafea și fumatul.
- Poartă încălțăminte adecvată.
Sunt periculoase în vreun fel crampele pe termen lung? Pot „scurtcircuita” ceva la nivel nervos sau muscular?
În afară de scăderea calității vieții – parametru obiectivabil cu impact semnificativ asupra vieții personale și profesionale a individului –, crampele musculare nu afectează nici sistemul nervos și nici pe cel muscular. Invers, însă, lucrurile sunt total diferite: afecțiunile musculare și, în special, cele nervoase, pot produce crampe musculare repetate și invalidante.
Așadar, dragilor, o crampă musculară nu trebuie să se transforme într-un moment de panică planetară.
Ci ar trebui să fie un îndemn pentru: o vizită la medicul de familie pentru o discuție pe subiect, o vizită la un laborator de analize pentru dozarea de minerale în sânge și, mai ales, ar trebui să fie o motivație pentru schimbarea (sau reglarea) stilului de viață.
Hidratarea suficientă, alimentația hrănitoare și consecvența în mișcare sunt punctele de plecare pe un drum fără aparițiile neașteptate și tare dureroase ale cârceilor. Bine, aș putea să vă recomand și niște leacuri băbești, gen ceaiuri, frecții sau băi de picioare, dar n-am încercat niciunul, plus că nu cred că vor face mai bine decât un stil de viață echilibrat. Dar le găsiți pe net, dacă insistați…
No Comments