Concurs: Vrei să fii Moșul „moşului” tău? Lasă-mă să te-ajut eu! – ÎNCHEIAT

De când am copii, mi-e tot mai greu să fiu vreun „moş” sau oricare altă entitate ce oferă cadouri, că nu mai am timp de umblat prin magazine. Citeşte povestea mea de-un Moş Nicolae şi lasă-mă să te scutesc de ale magazinelor războaie!

Mi-e cald de mor şi umerii mi-au căzut până la brâu de la copilul ăsta pe care-l port de două ore continuu în marsupiu. Slavă Domnului, măcar, c-a adormit, pot şi eu să mă uit liniştită p-aici, chiar dacă de probat nici nu se pune problema. Mâine seară ar trebui să vină Moş Nicolae şi la bărbatu-meu şi, dacă nu rezolv ceva acum, mă prinde nepregătită.

Nu m-am organizat să comand ceva online – nici nu ştiu ce-aş fi putut, doar Moşul ăsta „mic” aduce chestii mai mult simbolice – şi nici cine să stea cu ăsta micu’ n-are, să pot umbla prin magazine nestingherită. Suntem doar eu cu bărbatu-meu în combinaţia asta, iar el e la birou toată ziua, aşa c-am ajuns aici: înghesuită între rafturi şi mulţi alţi disperaţi ca mine care, la fel, aspiră la poziţia de „Moş” şi scotocesc cu înverşunare prin magazine; abia mă strecor în decor cu Tudor dormind atârnat la piept, asudând toată pe dedesubt, cu un ochi la marfă şi unul la ceas, că acuşi se trezeşte şi chiar că nu mai fac nimic.

Voiam să bat recordul la stat în magazin… în schimb, era să bat pe cineva puţin!

Nu ştiu ce să fie… nişte şosete funny de iarnă, nişte boxeri cu crăciuniţe, ceva de îngrijire, un flecuşteţ, acolo, pe lângă portocale şi covrigi, după cum e tradiţia. Mă uit şi eu pe-aici, mi-aş lua ceva şi mie, dar zici c-a venit tot oraşul la cumpărături fix în mall-ul ăsta! Cu toate transpirațiile care mă brăzdează, îngheţ când Tudor se foieşte în sistem, başca mai şi dezlipeşte ochii tulburaţi de somn – de la gălăgie, de la căldură, de la starea mea agitată…

De 1 decembrie 2013, cu câteva zile înainte de întâmplarea cu pricina.

Nu, să îngheţ pe loc nu e bine; trebuie să mă mişc, să mă hâţân, să îl legăn, să adoarmă la loc, să termin odată cu acţiunea asta! Şi, uite-aşa, concentrată, în paşi de indian care invocă ploaia, ca să adorm copilul, ajung între două rasteluri cu haine, unde mi-a atras atenţia ceva mai colorat. Dar nu pot să văd despre ce-i vorba, că am o doamnă-n drumul mâinii mele curioase.

– Îmi daţi voie, vă rog, să trec?, o interpelez cât mai pe şoptite posibil; deşi, la cum bubuia muzica în magazin, numai de vocea mea n-ar fi tresărit Tudor din somn…

Fără să-mi întoarcă măcar o privire, darămite un cuvânt, femeia mimează un dat la o parte aşa, să fie. De fapt, se afundă un pic în rastelul cu haine din faţa ei o secundă, insuficientă pentru mine s-o pot depăşi aşa cum mă aflam: cu gabarit depăşit.

– Haideţi, doamnă, dar chiar mă-mpingeţi aşa! M-am dat la o parte!!

– Scuze, dar sunt cu copilul, n-am avut suficient loc…

– Dar nu ştiu de ce nu l-aţi lăsat acasă!! Am şi eu copii, dar nu-i iau cu mine… şi s-a îndepărtat bombănind şi cotrobăind fără vreo jenă şi tot fără vreo privire pentru mine… adică noi.

Oh, no, you didn’t!! În cap mi se derula deja un playlist cu înjurăturile mele preferate, dar eram deja prea stresată de lipsa de timp şi de perspectiva că mi se trezeşte încărcătura. Dar n-o puteam lăsa aşa, pe bune, chiar nu puteam!

– Doamnă, dac-aveam cu cine, credeţi-mă: îl lăsam! Dar n-am! Suntem noi doi, singuri toată ziua.

– Şi-ai zis să-l târăşti după tine prin magazine! Se vede cum ştii să-ţi creşti copilul!

Mamă, băăi, îmi venea să dau cu Tudor după ea, jur! Pffuaaa, mi-a stricat toată concentrarea, tot timing-ul, nu mai ştiam unde-am rămas cu şosetele, cu chiloţii, cu răscolitul şi legănatul. Nu că replica ei mi-ar fi stârnit vreo întrebare existenţială despre calităţile mele de mamă, ci, din contră: mi se părea de neconceput că mai există oameni care gândesc aşa într-un oraş – ca să nu zic, deocamdată, ţară, că era abia 2013 la vremea acestor întâmplări – deci într-un oraş tot mai child-friendly să primeşti astfel de replici stupide mi se părea deja de neluat în seamă.

– Lăsaţi, doamnă, bine că ştiţi dumneavoastră să-i creşteţi în casă, singuri…

Am înşfăcat primul pachet marketizat, ambalat şi poziţionat vizual ca pentru sărbători şi-am ieşit să-mi răcoresc greaţa. Nu mai ştiu exact ce-am cumpărat atunci, dar bine că i s-a potrivit, nu ţin minte să fi primit obiecţii de la bărbat. Uite, însă, că mi-a rămas întâmplarea asta-n cap şi-acum profit de ea ca să vă fac o propunere ce vă poate scuti de o astfel de fază de rahat.

Îngrijire la pachet pentru el  – cadoul perfect!

Fix pentru Moş Nicolae, cei de la P&G au lansat nişte pachete-cadou destinate bărbaţilor, bazate pe gama de şampoane Head&Shoulders Men și gelurile de ras Gillette, pentru scalp frumos și sănătos și un bărbierit perfect. Mi le-au trimis şi mie, iar eu m-am gândit instant la întâmplarea amintită, că mi-aş fi rezolvat „moşul” imediat cu unul dintre ele, fără să mai trec prin faza aia stupidă.

Pachetele sunt o combinaţie de produse Head&Shoulders şi Gillette, după cum urmează:

Şampon Head&Shoulders Total Care Men 675 ml (uaaau, atenţie la cantitate!) + gel de ras Gillette Proglide 170 ml + prosop microfibră

Şampon Head&Shoulders Antihairfall Men 675 ml + gel de ras Gillette Proglide 175 ml + prosop microfibră

Şampon Head&Shoulders Menthol 675 ml + gel de ras Gillette Sensitive 200 ml

Şampon Head&Shoulders Citrus 675 ml + gel de ras Gillette Sensitive 200 ml

Şiiii… am ales să vi le dau vouă! Pentru că ştiu ce-nseamnă să ai copil mic acasă, să n-ai ajutor şi să insişti să le faci pe toate, plus pe Moşul cu cei dragi ţie. Aşa c-am hotărât astfel: dacă vrei unul din aceste pachete ca să îl pui domnului în ghete, lasă-mi un comentariu la articol cu motivaţia ta.

Cum ar veni, convinge-mă că trebuie să te scutesc de un drum în magazine. Ştiu, în perioada asta, să mergi la cumpărături e horror pentru oricine, dar am doar patru cadouri de dat şi vreau să fac o bucurie unor mămici cu adevărat super-aglomerate şi obosite. Eventual, puteţi adăuga în comentariu şi opţiunea voastră pentru unul din cele patru variante disponibile, în eventualitatea în care câştigaţi.

Iar luni, pe 4 decembrie, după mini-vacanţă, extrag cele patru nume norocoase; din păcate, doar cititoarele din Bucureşti pot participa la acest concurs, pentru că doresc să predau personal cadourile, ca să ajungă la timp în ghetuţe. Deci: cu care patru dintre voi mă întâlnesc, cititoare drăguţe?

Dacă nu vă ştiţi norocoase şi nu doriţi a participa, am pentru voi câteva detalii pentru ca darurile să le puteţi, totuşi, achiziţiona: costă între 40 şi 70 de lei și le puteți găsi în hypermarket-uri, în magazinele Mega Image de mari dimensiuni, dar și pe eMAG, unde sunt chiar la reducere zilele astea.

Spor la comentat! E mult mai uşor decât spor la cumpărat în perioada asta…

Credit foto: Mircea Popa