Caravana de informare și testare sanguină ”România fără gluten” organizată de Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten și Kaufland a stabilit în ce proporție românii suferă de boala celiacă.
În continuare, o reacție foarte frecventă cu care mă confrunt când aduc vorba în lume despre boala celiacă, intoleranța la gluten, dieta fără gluten, în general, despre orice legat de stilul de viață gluten free este: ”Eeeee, dar cum au trăit oamenii atât timp cu gluten și n-au mai pățit nimic?!”. Ba au pățit, dar nu știau. Pentru că nu erau diagnosticați.
Boala celiacă – nu mai zic despre restul afecțiunilor induse de gluten, care abia încep să fie băgate în seamă la scară largă de medicii români – nu se bucură de prea multă vizibilitate și considerație la noi în țară, deși – o să vedeți în continuarea textului – există un procent importat de pacienți români care suferă de celiachie; și deși există o asociație care luptă pentru drepturile pacienților și pentru schimbarea legislației în direcția asta – Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten.
Astfel, după cum scriam aici, în perioada 18 mai – 30 august 2019, ARIG, cu susținerea Kaufland, a plecat prin țară cu Caravana”România fără gluten”, prima acțiune națională de acest gen pentru informarea privind boala celiacă și testări gratuite de sânge pentru depistarea bolii.
După ce au străbătut 10 orașe, au susținut sesiuni de informare la care au participat 1 500 de persoane, au făcut 870 de teste de sânge și au instruit 370 de medici specialiști printr-un curs de formare profesională în boala celiacă, ARIG a revenit cu o concluzie foarte importantă: 1% dintre români suferă de boala celiacă.
9 din cele 870 de persoane care au luat parte
la testările de sânge din cadrul caravanei au fost
depistate pozitiv pentru boala celiacă.
„Diagnosticarea corectă este esențială când vine vorba de boala celiacă, la fel cum este și asigurarea unei diete corecte, fără gluten, pentru păstrarea calității vieții la parametri normali a persoanelor diagnosticate. În acest context, am organizat Caravana România fără gluten, prin care am pus la dispoziția tuturor informații utile, sfaturi de la specialiști și mai mult decât atât, testări gratuite.
De asemenea, prin cursul livrat în fiecare oraș, am pus bazele unei rețele de medici care să asigure diagnosticarea corectă a pacienților din grupurile de risc. Pentru România, această Caravană este un prim demers extrem de util, cu impact important în comunitatea persoanelor care au boală celiacă”, a declarat Iuliana Roibu Bonoiu, președintele Asociației Române pentru Intoleranță la Gluten.
Vindecarea începe cu diagnosticarea corectă
Unu la sută nu e un procent neglijabil. În primul rând, unu la sută din populație suferă de această boală la nivel european, trebuia să ne așteptăm ca și procentul nostru să fie tot pe-acolo, însă acest raționament nu era susținut de statistici clare la nivel local, pentru că românii nu se ”caută” de probleme generate de gluten, pe care le consideră, în general, un moft.
Conform Mediafax, în stația pe care Caravana a făcut-o la Cluj-Napoca, pe 27 august, doamna doctor Alina Stănescu-Popp, medic pediatru gastroenterolog la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului ”Alessandrescu-Rusescu” București, a declarat că ”Numărul pacienților cu boală celiacă a crescut în România de 5-10 ori față de ceea ce era în urmă cu 10 ani, din cauza creșterii ratei de diagnostic – secretul fiind identificarea acestei boli –, dar și pe fondul creșterii bolilor autoimune în general”.
Stăm un pic mai bine decât vecinii unguri, al căror procent se apropie de 2 – nu știu dacă e de la papricaș, dar sigur e de la predispoziția genetică a acestui popor – dar tot nu e de neglijat. Mai ales că, dacă am lua doar Ardealul, procentul crește în virtutea împrietenirii genetice dintre cele două popoare, dacă mă înțelegeți.
Medicii prezenți la același eveniment au mai declarat că, în Europa, doar 12-15% dintre persoanele cu boala celiacă ajung să fie diagnosticate; lipsa diagnosticării și tratamentului corespunzător – dieta fără gluten – duc la dezvoltarea de afecțiuni autoimune invalidante care pot dezvolta complicații grave sau chiar solda cu decesul pacientului. Un pacient diagnosticat are poate beneficia de șansa unui tratament care să-i îmbunătățească radical calitatea vieții, poate chiar să i-o salveze. Un suferind în necunoștință de cauză nu are parte de așa ceva.
Sursa foto: Koldunova | Dreamstime.com
Nu e nimic complicat, vorbește cu medicul de familie imediat
Prin urmare, ai niște simptome gastro pe care n-ai reușit să le asociezi cu vreo cauză concretă până acum sau n-ai niciun simptom, dar ai rude de sânge diagnosticate cu boală celiacă? Sau, pur și simplu, vrei să te lămurești dacă te afli sau nu în tabăra pacienților cu celiachie – poate pentru că ai încercat, o vreme, dieta fără gluten și ai remarcat că te-ai simțit mult mai bine?
Mergi la medicul gastroenterolog și cere o testare sanguină pentru depistarea bolii. Este foarte important să ai un diagnostic clar, ca să acționezi în cunoștință de cauză. Însă dacă n-ai habar că suferi sau nu de boala celiacă și ba elimini glutenul din alimentație (de modă sau că ai observat că te simți mai bine), ba îl reintroduci când ți-e poftă, iar tu, de fapt, ai celiachie, îți faci foarte mult rău cu acest stil de a mânca.
Atenție! Alimentația ta trebuie să conțină gluten atunci când faci testarea, pentru ca rezultatele să fie concludente. Chiar și o săptămână de lipsă a glutenului din dietă poate determina un rezultat fals negativ al testelor. Practic, această analiză măsoară nivelul din sânge al anticorpilor stârniți de gluten. În funcție de rezultatul testelor de sânge, pașii următori către diagnosticare ar fi: biopsia intestinului subțire și, în cele din urmă, testele genetice pentru a confirma predispoziția către această boală.
Conform celor mai recente protocoale de diagnosticare a bolii celiace la copii, emise de Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică, testele genetice nici nu mai sunt necesare atunci când analizele de sânge arată un nivel foarte mare de anticorpi, această schimbare de protocol ducând la o importantă economie de timp în stabilirea diagnosticului și adoptarea cât mai rapidă a dietei fără gluten, pentru a recupera organismul afectat de boală.
Repet: boala celiacă și niciuna dintre celelalte afecțiuni induse de gluten nu sunt mofturi! Mai mult decât atât: nu-ți permiți să crezi așa ceva când vine vorba despre copilul tău! Știi ce-i face glutenul unui copil intolerant? Iată, pe scurt, în posterul de mai jos:
Dacă simți că e ceva acolo care nu-ți dă pace – ție sau copilului – legat de gluten, discută cu medicul de familie despre examinările și investigațiile necesare pentru a stabili existența bolii. Pentru copii, acestea ar trebui să fie gratuite. Cu fondurile stau mai prost clinicile și laboratoarele noastre, dar nu renunța, încearcă la mai multe care oferă aceste servicii. Sau te poți adresa Centrului de Management pentru Boala Celiacă aici.
Multă sănătate și deschidere la minte pe cât se poate!
Sursa foto articol: Voyagerix | Dreamstime.com
No Comments